11 ianuarie, Ziua Artei Fotografice din România

11 Ianuarie 2022, 15:41 (actualizat 11 Ianuarie 2022, 15:55) |

Arta fotografiei

Cu o tradiție de peste jumătate de secol, la Salonul Internațional de Artă Fotografică al României au avut acceptări sau au obţinut premii cei mai importanţi artişti fotografi din întreaga lume.

Carol Popp de Szathmári, primul artist fotograf al Românie

Pictor şi fotograf, Carol Popp de Szathmári s-a născut la 11 ianuarie 1812, la Cluj, în Imperiul Austriac. A studiat dreptul la Cluj, dar şi-a întrerupt studiile plecând să studieze pictura la Roma şi apoi la Viena, la Academia de Arte.

În 1840, după cum relatează George Potra în lucrarea sa Aspecte privind istoricul fotografiei în România, în Româia a fost adus primul aparat de fotografiat, un dagheriotip cumpărat de Colegiul Sfântu Sava, unde lucra în acel timp şi Szathmári.

(w220) Carol Popp

Însuşi Szathmári a ţinut să specifice data în care a executat prima sa fotografie – noiembrie 1848.

Calotipia (vechi procedeu de fotografiere, în care se folosea clorura de argint ca sensibilizator şi cea de sodiu sau iodura de potasiu pentru fixare) reprezintă un Cupidon cu braţele frânte, o statueta din colecţia personală de antichităţi.

Această este prima fotografie realizată în România şi se află în colecţia Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei, fiind una dintre nestematele acesteia.

În timpul Războiul Crimeii (1853-1856), Szathmári s-a aflat pe malul Dunării unde se dădeau lupte, în preajma Olteniţei şi a Silistrei, unde a imortalizat chipuri, bivuacuri, fortificaţii, combatanţi şi scene de luptă, devenind astfel primul artist fotograf al României şi primul fotoreporter de război din lume.

De asemenea, staţionarea trupelor ruseşti şi apoi a celor turceşti şi austriece la Bucureşti i-a oferit artistului o altă neaşteptată posibilitate de afirmare a talentului de fotograf realizând o bogată colecţie de fotografii cu chipuri militare.

La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele.

Lui Szathmári îi aparţine şi portretul generalului rus Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista “The Illustrated London News”, în 3 octombrie 1855.

Carol Popp de Szathmári a fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855 pentru albumul cu imagini din Războiul Crimeii, oferit apoi de fotograf şi împăraţilor Napoleon al III-lea şi Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtembergului şi marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.

Ulterior, Szathmári a călătorit în China şi în Siberia unde a realizat fotografii artistice şi a deţinut un atelier de fotografie pe Podul Mogoşoaiei, vis-a-vis de Biserica Săridar.

(w500) Prima foto

Bun desenator şi specialist în tehnica acuarelei, Carol Popp de Szathmári a fost şi pictorul Curţii Regale din Cotroceni şi de asemenea, pictor şi fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).

Prima fotografie panoramică realizată în ţara noastră a fost făcută în Bucureşti, de Carol Popp de Szatmari. În această imagine apare Palatul Brâncoveanu, care a aparţinut apoi prinţului Bibescu, care l-a vândut, prin urmaşi, statului român, care l-a demolat. Pe locul său s-a făcut Piaţa Bibescu (o parte din Piaţa Unirii de astăzi).

Carol Popp de Szathmári a publicat un volum cu 100 de fotografii şi a deschis expoziţii la Bucureşti, în 1864 şi 1868.

La Viena a expus cu ocazia Expoziţiei Universale din 1873, costume naţionale şi peisaje româneşti şi a obţinut premiul II.

Carol Popp de Szathmári a murit la Bucureşti, în 3 iunie 1887.

Source

Leave a Comment