Într-o zi de duminică, pe 25 mai al anului 1856, unioniştii ieşeni, constituiţi subversiv în Asociaţia de luptă pentru Unire aveau să se folosească de influenţa lui Petre Mavrogheni pentru a face o întâlnire în care s-au pus bazele Unirii de trei ani mai târziu.
În ilegalitate, aşadar, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Dimitrie Ralet, Costache Rolla, Anastasie Panu, Petre Mavrogheni, Constantin Hurmuzachi, preotul arhimandrit Neofit Scriban, Ion Emanuel Florescu, Nicolae Creţulescu şi Mihail Kogălniceanu au plănuit sub castanul de pe proprietatea lui Petre Mavrogheni felul în care aveau să se organizeze şi să acţioneze pentru Unirea Principatelor Române de la 1859. Participanţii de la „Sărbătoarea castanului” sunt localnici dar şi istorici sau unionişti de dincolo de Prut.
Fotografiat în perioada interbelică de către un învăţător, „Castanul Unirii”a fost căutat ani de zile. Arborele-monumet a fost identificat în 2004 profesorul Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice Iaşi.
