17 noiembrie, ziua mondială dedicată copiilor născuţi prematur. „Nu mi-am văzut fiica 2 luni, doar câteva fotografii de-a lungul acestei perioadei. A fost un coșmar”

14 Noiembrie 2021, 15:51 (actualizat 16 Noiembrie 2021, 20:29) | Magda Manea |

Nou-născut prematur. Foto: arhivă

Conform Asociaţiei Prematurilor din România, în ţara noastră se nasc înainte de termen aproximativ 20.000 de copii, unul la fiecare 30 de minute. Dintre aceştia, 10.000 mor, iar tragedia este că mulţi ar putea fi salvaţi, dacă ar exista dotările necesare. Complicaţiile survenite în situaţia naşterilor înainte de termen reprezintă principala cauza a mortalităţii în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani.

Anual, în lume, se nasc aproximativ 140 de milioane de copii. 30 de milioane dintre ei necesită îngrijire specială. La nivel mondial, se estimează că 15 milioane de copii se nasc prematur anual – 10% din toți nou-născuții din întreaga lume. Intervalul ratei natalității premature variază de la o țară la alta de la 5% la 18%. Există inegalități uriașe în ratele de supraviețuire în întreaga lume. Complicațiile la naștere prematură sunt cauza principală a deceselor sub 5 ani la nivel mondial și mulți supraviețuitori se confruntă cu dizabilități de-a lungul vieții, inclusiv dizabilități de învățare și probleme de vedere și auz. Aproximativ 2,5 milioane de nou-născuți mor în primele 28 de zile din cauze care pot fi prevenite și aproximativ 1,3 milioane supraviețuiesc cu dizabilități majore. Pentru a atinge Obiectivul de dezvoltare durabilă de a pune capăt deceselor nou-născuților care pot fi prevenite, toate țările trebuie să reducă mortalitatea neonatală la 12 decese sau mai puțin la 1000 de născuți vii până în 2030.

Primele luni de viaţă ale unui copil născut prematur încep în incubator, înconjurat de aparate care îi susţin funcţiile vitale. În unele cazuri, bebeluşii rămân luni la rând, până când pot fi externaţi ca să ajungă, în sfârşit, acasă.

Pandemia globală de COVID-19 a cauzat tensiuni fără precedent asupra sănătății globale și sistemelor de îngrijire a sănătății de când a apărut primul caz de SARS-CoV-2. Sistemele de sănătate din unele ţări s-au prăbușit cu totul pentru anumite perioade de timp.

(w460) NaÅŸterea

Serviciile de sănătate pentru mame şi nou-născuţi au fost, de asemenea, perturbate, iar declinul economic, un alt efect al pandemiei, a îngreunat accesul familiilor la acele servicii care sunt încă disponibile.

În plus, în încercarea de a-și proteja atât personalul, cât și pacienții, multe spitale au adoptat politici riguroase de vizitare, limitând sever numărul de persoane care puteau intra în spital pentru a vizita o persoană dragă, precum și perioada de ședere.

Pentru părinții copiilor prematuri, aceste măsuri au însemnat că deseori li s-a permis să-și vadă copilul doar pentru perioade scurte de timp sau, în unele cazuri, chiar li s-a interzis acest lucru. Această practică de a separa părinții de bebelușii lor prematuri pentru a-i proteja pe toți de o potențială infecție cu COVID-19 a provocat multă disperare și durere – și a cauzat vătămări fizice și psihologice reale.

Pentru a sprijini părinții ai căror bebeluși trebuie să fie internați în spital, Fundația Europeană pentru Îngrijirea Nou-născuților (EFCNI) a lansat campania globală „Zero separare”, promovând ideea ca părinții să fie alături de copiii lor în orice moment, respectând măsurile de sănătate și siguranță puse în aplicare.

Tema globală pentru Ziua Mondială a Prematurității 2021 este: Zero Separare. Actionează acum! Păstrați împreună părinții și bebelușii născuți prea devreme.

Mărturii ale părinţilor

„Imediat după naștere, copilul a fost dus la un spital de 130 km departe, nu l-am văzut după naștere, nimeni nu mi l-a arătat, nimeni nu a putut sta cu mine după cezariană. Nu mi-am văzut fiica 2 luni, doar câteva fotografii de-a lungul acestei perioadei. A fost un coșmar.” (Polonia).

„A fost groaznic pentru soțul meu căruia nu i s-a permis să-și vadă copilul timp de aproape șase săptămâni. A spus că se simte complet deconectat. Eu am simțit că purtarea măștilor în unitate inhibă legătura dintre mine şi bebeluş. Nu puteam s-o sărut sau s-o țin prea aproape de mine” (Irlanda).

„Am fost testată pozitiv pentru COVID şi am născut la 35 de săptămâni. Nu mi-am putut vedea copilul, nu l-am putut ţine în braţe. Au fost cele mai rele trei săptămâni din viața mea” (Africa de Sud).

„A fost atât de greu, mai ales cu un copil acasă. Mi s-a părut ca un joc zilnic de Tetris. În general știam regulile și avea un plan pe măsură ce se apropia nașterea dar apoi când mi s-a rupt apa mai devreme, am simțit că toate piesele de Tetris cădeau mai repede și mai repede și abia puteam ține pasul cu punerea lor la locul potrivit” (Canada).

„Spitalul m-a privat de două luni și opt zile de prezenţa copilului meu, când avea mare nevoie de mine. Am fost lipsită de prima baie, prima îmbrățișare, primul sărut. Toate acestea au fost făcute de braţe robotizate. Nu știam când mi-au dat copilul, după 2 luni, dacă era al meu sau nu. Văzându-l în fiecare zi în fotografii avea o altă față (obosit, tulburat, anxios, adormit). A fost o perioadă tragică, care nu-mi va ieşi din cap, a fost o durere și o tristeţe care va rămâne mereu gravată în mintea și în sufletul meu.” (Cipru).

(w500) Ziua mondi

Pe lângă culoarea violet, care reprezintă sensibilitate și excepționalitate, șosetele a devenit un simbol pentru Ziua Mondială a Prematurității. Mica pereche de șosete mov, încadrată de nouă șosete pentru bebeluși mari, simbolizează: 1 din 10 bebeluși se naște prematur la nivel mondial.

CUVINTE CHEIE

Articole pe aceeaşi temă

Source

Distribuie știrea