Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei sexuale în timpul conflictelor / FOTO: unfpa.org
Se întâmplă în toate colțurile globului, în locuri îndelung răbdătoare, cum ar fi nord-estul Nigeriei și, mai recent, în locuri precum Mozambic și Etiopia, unde cazurile de viol în conflictul Tigrayan unde nu sunt raportate, de teama stigmatizării, a rușinii și a răzbunării.
„Viața a devenit o cușcă!”
„Crescând, am simțit cum aripile mi-au fost strânse încet împotriva voinței mele, iar viața a devenit o cușcă din care nu puteam scăpa” spune Amal, o adolescentă siriană din Qamishli. „Afară aștepta o lume întreagă în care femeile deveneau lideri, oameni de știință, ingineri, dar eu eram prinsă într-o lume diferită în care a fi fată înseamnă a nu avea voce.”
Amal nu este singura. Cuvintele ei zugrăvesc o imagine sumbră despre cum este pentru nenumărate fete care cresc în mijlocul crizei siriene.
Pe măsură ce conflictul se apropie de cel de-al nouălea an, dimensiunea morții, a distrugerii este greu de înțeles. Violența străbate atât câmpul de luptă, cât și căminele oamenilor.
Violența de gen este intensă, arată datele adunate de UNFPA în acest an. Apare peste tot – case, școli, piețe, străzi – și a ajuns să definească modul în care fetele tinere percep și interacționează cu comunitățile lor.
„După începerea războiului, ne-am gândit că va trebui să ne facem griji cu privire la avioane de luptă și gloanțe, dar ne-am trezit îngrijorați de hărțuire, răpire și viol”, spune o altă fată din Idlib. „Nu ne mai părăsim casele. Unele fete nici măcar nu pot merge la școală, deoarece familiile lor nu le lasă. „
Fetele își văd libertățile pierdute
UNFPA colaborează cu parteneri locali pentru a proteja și da putere femeilor și fetelor afectate de criză. În perioada ianuarie-septembrie 2019, UNFPA a ajuns la peste 880.000 de sirieni din întreaga regiune, inclusiv refugiați din țările vecine, cu servicii de prevenire și reacție la violența de gen.
Mai multe analize recente arată că fetele se confruntă cu provocări semnificative de-a lungul întregii vieți. De exemplu, fetele spun că teama de agresiune le determină familiile să le reducă libertățile și accesul la dezvoltare.
„A început cu femeile din familia mea care mă întrebau unde merg și cu cine vorbesc, spunându-mi să nu mă joc afară cu prietenii mei”, își amintește Nada , în vârstă de 14 ani. „Apoi am început să simt străini care mă urmăresc când mergeam la școală sau eram afară cu prietenii mei. Dacă un băiat îmi vorbește, văd oameni care mă privesc cu agresivitate, de parcă aș face cumva ceva greșit ”.
„Băieții au toată libertatea din lume, dar noi, fetele, trebuie să respectăm prea multe reguli. Ne tratează ca pe niște criminali, nu ca pe oameni ” spune Luma, din Damasc.
„Multe dintre adolescentele pe care le primim în programele noastre se luptă pur și simplu să interacționeze cu băieții din cauza fricii și vinovăției înrădăcinate de familii și comunități”, a explicat un voluntar la un centru de tineret UNFPA dintr-o tabără din Irak. „Depășirea acestei bariere este una dintre cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm.”
Căsătoria copilului, „căsătoria” în serie
În timp ce căsătoria copiilor exista înainte de începerea conflictului, evaluările UNFPA arată că teama de violență și stresul financiar împing tot mai multe familii spre această practică. Multe fete intervievate de UNFPA credeau că mariajul copiilor este ceva ce nu poate fi evitat, indiferent de dorințe sau ambiții.
Practica este o încălcare a drepturilor omului despre care se știe că dezlănțuie o cascadă de daune suplimentare. Copiii mirese sunt mai predispuse să renunțe la școală, diminuându-și perspectivele de viitor. Este foarte probabil să suporte sarcini nedorite, riscându-și sănătatea și viața.
Copilele mirese sunt, de asemenea, extrem de vulnerabile la violența domestică și sunt mai puțin capabile să pledeze pentru nevoile lor.
Experții văd, de asemenea, „căsătorii în serie”, o formă de exploatare în care o fată este „căsătorită” cu un client pentru a justifica sexul tranzacțional.
„Acestea sunt probabil cele mai dificile cazuri de urmărit și abordat, deoarece astfel de practici au loc foarte discret”, a explicat Ghaida, voluntar la un centru pentru femei și fete din Irak, care tratează supraviețuitorii exploatării sexuale.
„A devenit un fenomen recurent pentru multe fete din comunitățile defavorizate”, a adăugat ea. „Sunt fie forțate să intre într-o serie de căsătorii pe termen scurt, fie mai rău, devin participante fără voia lor la partide sexule pentru a-și susție familiile.
Un raport publicat în martie, pentru anul 2020, arată că femeile și fetele au fost de trei ori mai afectate de conflicte și de pandemia de coronavirus, care a împiedicat eforturile de prevenire, protecție și tratament.
Violența sexuală legată din timpul conflictelor pune o amprentă de nedescris asupra supraviețuitor, care sunt cel mai adesea civili și nu combatanți. Chiar dacă ostilitățile încetează, cicatricile sunt de durată. Violența sexuală din timpul conflictelor armate amenință, de asemenea, sănătatea publică, securitatea și consolidarea păcii. Costurile războaielor sunt mari; costul războiului împotriva femeilor și fetelor este incalculabil.
