Aproape jumătate dintre mamele minore din Uniunea Europeană sunt din România. Numărul tinerelor sub 18 ani care au dat naştere unor copii a scăzut în 2021, faţă de anul anterior, dar chiar şi aşa aproape 7.400 de fete au devenit mame. O ultima analiză realizată de Salvați Copiii arată că 85% dintre mamele și gravidele minore nu mai merg la școală.
Gabriela ar fi vrut să îşi întemeieze o familie după vârsta de 20 ani. Voia să termine liceul şi să se angajeze că ospătar. Dar în clasa a XII-a, la 17 ani şi jumătate a rămas însărcinată.
Gabriela: Nici nu mai știam ce să mai spun. Ba să mă bucur, ba să plâng, vă dați seama, la 17 ani. Sunt încă un copil. Nu plănuisem nimic.
Este una dintre cele peste 8.300 de tinere sub 18 ani care au adus pe lume un copil în 2021. Anul trecut au fost cu 11 % mai puţine mame minore faţă de 2020, arată ultimele date ale INS.
Numărul mamelor minore a scăzut :
- 2020 – 8 343 fete sub 18 ani au devenit mame
- 2021 – 7448 fete sub 18 ani au devenit mame
- 700 dintre ele aveau sub 15 ani
O analiză realizată de Salvaţi Copiii arată că o treime dintre mamele minore din România s-au născut tot din mame minore. Studiul a fost făcut în 46 de comunităţi în care organizația are proiecte.
George Roman, director advocacy Salvați Copiii: Avem un fenomen al copiilor cu copii de 20 de ori mai acut în ţara noastră faţă de celelalte state europene. Sunt şi fete care la 18 ani, în comunităţile în care lucrăm au deja 3 copii.
Sărăcia, accesul limitat la educaţie, exemple din familie şi din comunitate sunt principalele motive care duc la astfel de situații, spun sociologii.
Ana Bulai, sociolog: Am ajuns aici din cauza lipsei de şanse pe care o au copiii din mediul rural, în special de a continua educaţia liceală şI ulterior educaţia superioară. Am ajuns aici pentru că nu înţelegem că un copil într-o societetate este un bun al societăţii nu al familiei.
Datele analizei ne arată că 85% dintre mamele minore intervievate nu merg la scoală. Cele mai multe dintre ele au abandonat cursurile înainte de a rămâne însărcinate, iar 11% dintre ele nu au fost niciodată la şcoală. O soluţie ar fi orele de educaţie pentru sănătate, însă, doar 6-7% dintre elevii din România au ales acest opţional.
Adina Manea, directorul Fundaţiei „Tineri pentru Tineri”: Ar putea să aducă noţiunile de bază, dar trebuie să fie completat de activitatea de la cabinetele de medicină şcolară, care să fie în afară de medicii de familie o resursă pentru adolescenţi şi preadolescenţi în acest domeniu, care să se completeze cu zona de consiliere psihologică.
Probleme sunt şi cu accesul la sănătate.
4 din 10 gravide sau mame minore merg doar la medicul de familie în timpul sarcinii.
Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial, Departamentul de Sănătate Publică: Investiţia în dotarea şi reabilitarea cabinetelor de planning familiar în regim vulnerabile, cu număr mare de sarcini în adolescenţă şi un număr mare de boli cu transmitere sexuală se regăseşte ca un pilon important în PNRR pe sănătate şi va contribui la îmbunătăţiri considerabile.
200 de centre comunitare integrate şi 119 de planficare familială ar urma să fie realizate prin fonduri PNRR, în zone defavorizate.
