Blocurile de apartamente au devenit un adevărat munte acoperit de zeci de unități de aer condiționat. O imagine care reflectă perfect criza climatică globală și nevoia crescândă de răcire în fața temperaturilor record.
Anul trecut a fost cel mai fierbinte din istorie, iar anul 2024 promite să fie și mai extrem, cu temperaturi ce au atins aproape 50 °C în diverse regiuni ale lumii, precum Nevada, Egipt și Australia. Iunie a adus a 13-a lună consecutivă de temperaturi record la nivel global, iar în iulie, patru zile consecutive au fost cele mai fierbinți din istorie pentru întreaga planetă.
Pe măsură ce temperaturile cresc, efectele devin devastatoare: penuria de apă, deteriorarea recoltelor, stresul asupra rețelelor electrice și creșterea mortalității umane, estimată la aproape 500.000 de decese anual, arată nature.com.
În acest context, cercetătorii din întreaga lume lucrează intens pentru a dezvolta noi tehnologii care să răcească orașele și să reducă consumul de energie. Printre soluțiile propuse se numără aparate de aer condiționat mai eficiente și materiale speciale capabile să mențină suprafețele mai reci decât temperatura înconjurătoare, fără a consuma energie electrică.
În majoritatea dispozitivelor de răcire, un fluid este comprimat pentru a transfera căldura dintr-o cameră în exterior, un proces care consumă multă energie și eliberează gaze cu efect de seră. În prezent, aparatele de aer condiționat și ventilatoarele electrice reprezintă aproximativ 20% din consumul global de energie electrică în clădiri.
Noi dispozitive de răcire
Agenția Internațională pentru Energie prevede că cererea de energie pentru aer condiționat va crește de trei ori până în 2050. Printre inovațiile recente se numără o „pompă de căldură electrocalorică”, dezvoltată de o echipă de cercetători din Luxemburg, care promite să revoluționeze aerul condiționat.
Aceasta utilizează un câmp electric pentru a schimba poziția atomilor într-o ceramică izolatoare, ceea ce duce la creșterea eficienței și elimină necesitatea lichidelor de răcire dăunătoare mediului. În plus, arată jurnaliștii de la nature.com, materialele „supercool” reprezintă o altă inovație promițătoare, fiind capabile să reflecte radiația solară și să emită căldură în spațiu, menținând astfel suprafețele mai reci decât temperatura ambientală.
De asemenea, cercetătorii explorează noi soluții pentru răcirea orașelor, de la trotuare reci reflectorizante până la acoperiri pentru clădiri care ajustează temperatura în funcție de sezon.
Cu toate acestea, implementarea acestor tehnologii la scară largă este încă în stadiu incipient, iar provocările sunt numeroase, inclusiv acceptarea publicului și adaptarea la diversele condiții climatice. Totuși, orașele mari precum Los Angeles și Riad au început să testeze aceste soluții, în încercarea de a combate efectele încălzirii globale.
Cercetătorii spanioli spun că persoanele cu venituri reduse sunt cele mai afectate de căldurile extreme din Europa
Temperaturile caniculare din întreaga Europă au ucis zeci de mii de oameni în ultimii ani. Dar, pe măsură ce numărul deceselor crește, cercetătorii descoperă că un grup suportă în mod disproporționat consecințele căldurii extreme: cei care trăiesc în sărăcie, potrivit The Guardian.
