Violența domestică rămâne o problemă serioasă în România, iar datele recente arată o creștere semnificativă de la o lună la alta a intervențiilor poliției în astfel de cazuri.
În prima jumătate a acestui an, polițiștii au fost chemați să intervină în 60 de mii de cazuri de violență domestică, un număr aproape dublu față de primul trimestru al acestui an.
Din luna ianuarie până în luna martie, polițiștii au intervenit la aproape 29 de mii de cazuri de violență domestică, dintre care aproximativ 15 mii au fost în mediul urban, iar alte aproape 14 mii în mediul rural, și au emis aproape 3 mii de ordine de protecție provizorii.
Sesizăm și o creștere a numărului faptelor penale la acest capitol comparativ cu primele 3 luni ale anului trecut de 2,4%.
Iar dacă ne uităm la primele 6 luni ale anului 2024, vedem că numărul de intervenții s-a dublat, ajungând la peste 60 de mii de cazuri, dintre care peste 13 mii de cazuri au fost cu risc iminent.
Putem discuta inclusiv de o problemă de subraportare, și probabil multe alte cazuri nu ajung la cunoștința poliției din cauza fricii sau a presiunii sociale.
În peste jumătate din cazurile cu risc iminent înregistrate anul acesta, victimele au refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu, ceea ce înseamnă că aproape undeva la 7.200 de persoane au ales să NU continue cu măsurile de protecție. Totuși, în restul de 47% din cazuri, polițiștii au emis ordine de protecție provizorii pentru a proteja victimele.
În plus, au fost înregistrate aproape 3000 de infracțiuni de nerespectare a ordinelor de protecție, semn că de multe ori măsurile dispuse de autorități nu îi împiedică pe abuzatori să stea departe de victimele lor.
Odată cu aceste cifre alarmante, trebuie să ne gândim că, deși poliția intervine de fiecare dată când sunt semnalate astfel de cazuri, numărul real al victimelor este probabil mult mai mare. Multe persoane nu raportează din teama de consecințelor, iar asta face că fenomenul să fie și mai greu de combătut.
Începând cu luna septembrie 2024, s-au introdus schimbări importante în modul în care poliția va interveni în cazurile de violență.
Acum, ordinul de protecție se poate aplica și în cazuri care nu implică neapărat o relație de familie sau concubinaj. Acest lucru extinde protecția și către alte tipuri de violență, cum ar fi hărțuirea sau abuzul psihologic.
Polițiștii vor fi obligați, de asemenea, să monitorizeze mai strict măsurile dispuse prin ordinele de protecție, ceea ce ar putea să îmbunătățească siguranța victimelor.
Dacă ne uităm la amploarea problemei, este clar că România se confruntă cu un fenomen grav de violență domestică.
Eforturile autorităților sunt esențiale, dar și societatea trebuie să joace un rol activ, încurajând victimele să raporteze abuzurile și să ceară ajutor. Doar așa putem începe să schimbăm aceste statistici
îngrijorătoare.
