Un fapt știut pe care îl confirmă și ultimul studiu realizat de Asociația Salvați Copiii. Un sfert dintre copiii români de vârsta liceului au abandonat studiile, în anului școlar 2022-2023.
Roxana are 36 de ani și are șase copii și doi nepoți. Trăiesc cu toții din salariul soțului. Neajunsurile de zi cu zi au determinat-o de mai multe ori să nu îi mai trimită pe copii la școală.
Roxana, 36 de ani, mama a șase copii: Au fost momente când au spus că nu mai merg la școală pentru că nu au pachet sau ceva. Că nu merg la școală. Le era rușine, poate că alții aveau și ei nu.
Liliana Bibac, specialist în Educație: Putem spune că principala cauză este sărăcia din rândul copiilor și familiilor din grupurile vulnerabile. O altă cauză este bullying-ul din școli. Copiii, dacă nu se prezintă la școală cu uniforme, rechizite scumpe la fel ca ale colegilor, pot fi victime ale bullying-ului. O altă cauză este legată de perpetuarea unei concepții greșite, și anume că școala nu e importantă, se merge foarte mult în comunitățile vulnerabile pe ideea că lasă că nici eu nu am avut școală și tot m-am descurcat.
Potrivit studiului făcut de Asociația Salvați Copiii, elevii aflaţi în situaţii socio-economice dificile renunţă la şcoală în număr tot mai mare, înainte de a-şi finaliza liceul sau chiar gimnaziul. Un sfert dintre tinerii cu vârste de liceu nu erau înscrişi în sistemul de învăţământ, iar 16% dintre elevii de gimnaziu erau în afara şcolii în anul şcolar 2022-2023. Cei mai afectaţi sunt copiii din mediul rural, unde rata abandonului şcolar este de câteva ori mai mare decât în marile oraşe.
Discrepanţele asociate mediului de locuire sunt uriaşe. Rata de părăsire timpurie a şcolii este de 3,3% în marile oraşe, de 14,3% în oraşele mici şi suburbii şi de 27,5% în mediul rural.
Gabriela Alexandrescu, președinte Asociația Salvați Copiii: Cred că, în primul rând, nu s-au alocat fonduri suficiente pentru educație. Alocarea financiară ar fi permis extinderea spațiilor școlilor, ar permite extinderea programului școlar astfel încât să fie armonizat cu programul de lucru al părinților, astfel încât copiii să aibă asigurată o masă caldă, să poată să își facă lecțiile la școală, sub supravegherea prodesorilor.
Analizele mai arată că părinţii din mediul urban plătesc cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară a copiilor, prin meditaţii sau program şcolar prelungit, sume pe care foarte puţini părinţi din mediul rural şi le permit.
