În depozitele muzeelor de artă din România există picturi anonime sau semnate cu numele unor bărbați, deși au fost realizate de femei artist. Multe datează din vremuri în care societatea era dominată de prejudecați la adresa femeilor. Muzeul de Artă din Brașov își propune să aducă acum în prim-plan contribuțiile remarcabile, dar necunoscute, ale femeilor din pictura românească.
Pictura românească este cunoscută în lume prin operele semnate de Luchian, Tonitza sau Grigorescu. Dar despre cele realizate de pictorițe femei nu se știe mai nimic. Cel puțin până în perioada interbelică, româncele au avut dificultăți în a se afirma în domeniul artistic. Era greu să urmeze studii de specialitate și aproape imposibil să promoveze ori să-și valorifice creațiile.
Bianca Maria Bălșan, director Muzeul de Artă Brașov: „Până la începutul anilor ’30, orice câștiga o femeie trebuia să fie aprobat de soțul ei. Era greu să creezi. Femeile nu erau văzute ca artist. Erau văzute ca soții și mame. În acest context era mult mai greu să creezi, să-ți prezinți opera. De asta, foarte multe artiste nu și-au semnat numele. Și foarte multe artiste sunt ori anonime în depozitele muzeelor, ori cu numele bărbaților artist care au semnat acele lucrări ca să poată fi vândute.”
Muzeul de Artă din Brașov încearcă o reparație morală față de femeile artist care au rămas în anonimat. A expus în parcul central din Brașov picturi păstrate în depozitul muzeului, realizate de 16 femei artist.
Bianca Maria Bălșan, director Muzeul de Artă Brașov: „Pe parcursul proiectului, cele 16 artiste vor sta alături de marii maeștrii ai artei românești, oferind astfel o privire mult mai diversă și mai inclusivă asupra artei. Avem o diversitate de abordări artistice, în cadrul proiectului, și o diversitate de perioade în care femeile artiste au lucrat și au creat.”
Pe aleea principală a parcului central din Brașov a fost amenajata o expoziție cu lucrări ale celor 16 pictorițe. Sunt expuse și reinterpret[ri ale portretelor celor 16 pictorițe.
Elena Mureșianu,originară din Brașov, este una dintre ele, recunoscută ca prima femeie artist din România, cu studii de specialitate.
Elena Mureșianu a fost și o luptătoare aprigă pentru drepturile femeilor. Orfană de ambii părinți, ea a găsit sprijin financiar pentru a urma cursurile secției pentru femei din Școala de Arte și Meserii din Viena. În ciuda prejudecaților vremii, ea și-a semnat operele.
Andreea Pocol, muzeograf Muzeul de Artă Brașov: „Această lucrare a fost inițial semnată cu numele de fată, Elena Popovici, după care, după căsătoria cu Aurel Mureșianu, primul ziarist profesionist român, cu studii în drept, ea se semnează cu numele ei Elena Mureșianu, și pe această lucrare deosebit de bine executată.”
