Rectificarea bugetară anunțată de Guvern provoacă un val de critici. Banii în plus pe care îi vor primi mai multe ministere vin din împrumuturi, care ne vor îndatora și mai mult, spun experții în economie, și nu din creșterea veniturilor la bugetul de stat, cum susțin guvernanții. Mai grav este că aceste noi împrumuturi vor merge spre consum, adică pe pensii și salarii mărite. Analiștii au scenarii sumbre pentru lunile de după alegeri.
Potrivit proiectului de rectificare bugetară făcut public de Ministerul de Finanțe, cele mai mari sume vor merge către Sănătate, Educație, Trasporturi și Dezvoltare. Nu este însă clar dacă vor fi și tăieri de fonduri și de la ce instituții.
Premierul Ciolacu susține că rectificarea este pe plus și că are la bază o creștere a veniturilor.
Marcel Ciolacu, prim-ministrul României: Este pozitivă și pe venituri, dar și prin creșterea deficitului. Normal că e un surplus și prin creșterea deficitului, dar și a veniturilor. 84% din deficit merge pe investiții. Suntem primul stat european care avem un deficit bazat pe investiții. La fel au făcut și Germania, și Italia și Franța.
Cristian Păun, profesor de economie: Nu există o creștere a veniturilor ci a cheltuieilor, fapt pentru care deficitul se agravează de la 5 la 7%, iar banii nu vin din economia reală, ci din împrumuri, tocmai ce am împrumutat ieri o suma colosală: 5 miliarde de euro, într-o singură zi de pe piețele internaționale, apropo de sclavii europeni sau ai lumii, singuri ne facem sclavii acestei lumi în care trăim, îndatorându-ne la ei. 5 miliarde de euro înseamnă 500 de km de autostradă. E lipsit de orice orice imaginație.
Pe de altă parte, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, susține că digitalizarea ANAF a dus la creșterea veniturilor bugetare cu 50 de miliarde de lei, față de aceeași perioadă a anului trecut – 10 miliarde numai din TVA.
Incasările mai mari pot avea și o altă explicație.
Adrian Negrescu, consultant economic: Statul a adunat mai mulți bani în primul rând din creșterea taxelor la 1 ianuarie și 1 iulie și să nu uităm un lucru: creșterea încasărilor statului are legătură și cu inflația record din România, cea mai mare din UE. Prețurile continuă să crească și cu cât inflația este mai mare, cu atât statul adună mai mulți bani din TVA, accize, alte taxe aferente acestei inflații de care nu reușim să scăpăm, așa cum au făcut toate celelalte țări din Europa.
Guvernul ia în calcul noile cifre ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză – un deficit bugetar de aproape 7% din PIB, față de 5%, estimat la aprobarea bugetului. Iar creșterea economică s-ar opri la 2,8% din PIB, față de 3,4% cât s-a estimat.
