Incendii în Grecia / FOTO: NEXTA
Faptul că Europa este nepregătită s-a văzut când incendiile masive s-au răspândit în Franța, Spania, Grecia și Portugalia săptămâna trecută. În loc să fie pregătite avioane suplimentare de stingere a incendiilor, Uniunea Europeană abia a discutat să le cumpere.
S-ar putea vedea, de asemenea, în impactul pe care valul de căldură l-a avut asupra economiei – cu sectoarele energetic, transport și infrastructură care se luptă să funcționeze la temperaturi care depășesc pragul de 40 de grade Celsius.
Pe măsură ce temperaturile au doborât recordurile de pe tot continentul, inclusiv în Marea Britanie, specialiştii au avertizat că acesta nu a fost un incident singular. Căldură extremă va fi din ce în ce mai des din cauza schimbărilor climatice.
Deși severitatea valului de căldură a fost nouă, răspunsul și măsurile de precauție pe care guvernele le iau – sau nu le iau – la căldura extremă pot determina numărul morţilor și nivelul de perturbare a societății și a economiei.
„Acele sute de vieți pierdute în timpul valurilor de căldură sunt toate vieți irosite.” a spus Maarten van Aalst, director al Centrului pentru climă al Crucii Roșii și membru al consiliului consultativ științific al UE pentru schimbările climatice.
La cel mai înalt nivel, guvernele europene pur și simplu nu reușesc să planifice în mod adecvat o planetă mai fierbinte. Toate țările UE au elaborat planuri naționale privind modul în care vor face față schimbărilor climatice. Dar ele sunt adesea neclare și nefinanțate corespunzător.
Conform legislației UE, fiecărei țări membre i se cere să raporteze cât cheltuieşte pentru așa-numita „adaptare la climă” – în total și pe sector.
Analiza raportărilor făcută de Politico arată că 20 din 27 de țări fie oferă detalii limitate, fie nu oferă detalii despre planurile lor de cheltuieli.
„Pur și simplu nu o au”, a spus Wouter Vanneuville, expert în adaptarea la schimbările climatice la Agenția Europeană de Mediu (AEE).
Răspuns în caz de dezastru
Căldura este dezastrul natural care face cei mai mulţi morţi din Europa. În ultimele patru decenii, între 76.000 și 128.000 de oameni au murit în valuri de căldură, arată datele SEE.
Dar cel mai mare număr de decese legate de căldură din ultimele decenii a fost înregistrat nu în Spania sau Italia, de obicei fierbinți, ci în Germania, evidențiind rolul jucat de politicile locale și nivelurile de pregătire.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, mai puțin de jumătate din cele 27 de țări ale UE au planuri de acțiune pentru a gestiona efectele căldurii extreme asupra sănătății – iar dintre cele care o fac, mai mult de jumătate sunt insuficient finanțate.
„Discrepanța dintre nivelul de pericol și ritmul de acțiune este scandaloasă”, a declarat medicul german Martin Herrmann, președinte al Alianței Germane pentru Protecția Climei și Sănătăţii. „Nu știm ce urmează și nu suntem pregătiți.”
Unele țări au început să ia măsuri după un valul de căldură din 2003.
Franța a adoptat un plan de alertă și protecţie pentru rezidenți; multe dintre autoritățile municipale și-au înregistrat, de asemenea, cetățenii cei mai vulnerabili, astfel încât aceștia să poată primi sfaturi atunci când se apropie un val de căldură.
Van Aalst a spus că astfel de politici au redus semnificativ rata mortalității. Dar nivelurile de pregătire variază foarte mult.
La cinci ani după ce Ministerul Mediului din Germania a cerut planuri locale de acțiune împotriva căldurii, un sondaj efectuat de ziarul Die Zeit la 300 de autorități districtuale germane a constatat că 80% nu aveau niciun protocol în vigoare.
De asemenea, țara nu este pregătită să lupte împotriva incendiilor forestiere în ritmul și cu amploarea la care acestea cuprind acum întinderi vaste de pământ. Numai în statul Rhine-Westphalia, 11 incendii au izbucnit în patru zile.
Pompierii se luptă cu o rețea birocratică încurcată, a spus Ulrich Cimolino de la Asociația Pompierilor Germani.
Comandanţii trebuie să solicite elicoptere de stingere a incendiilor de la centrul de comandă local, care trebuie să întrebe guvernul regional, care trebuie să întrebe ministerul federal de interne, care verifică apoi dacă piloții de la poliție sau de la arma regională sau federală sunt disponibili pentru zbor.
În cel mai bun caz, acest proces durează una până la două ore, a declarat Cimolino presei germane. Dar unele state solicită, de asemenea, completarea unor formulare, în timp ce incendiul se extinde, iar aprobarea poate dura câteva ore.
Comparați această situaţie cu Grecia, unde autoritățile au desfășurat săptămâna trecută 15 avioane în regiunea Atena în 26 de minute de la reperarea incendiului, a informat ziarul Kathimerini.
Lovitură economică
În multe părți ale Europei, valul de căldură a arătat că infrastructura critică a avut de suferit.
La Londra, aeroportul Luton a fost nevoit să suspende zborurile după ce căldura a deteriorat pista. O mare parte din sistemul feroviar al Regatului Unit a fost oprit. În Țările de Jos, Amsterdam a recurs la pulverizarea cu apă pe poduri pentru a le menține funcționale, în timp ce în Italia, autostrăzile și liniile feroviare care leagă Trieste de restul țării au fost închise, deoarece incendiile de vegetație au cuprins zona.
În Franța și Belgia, centralele nucleare au oprit sau redus operațiunile, deoarece apa de răcire a devenit prea caldă.
Nici măcar spațiul cibernetic nu este imun la căldură. Atât Google, cât și divizia de cloud a Oracle au avut probleme.
Centrele de date din Europa, care au tot felul de activități web, sunt greu de păstrat la temperaturi scăzute. Acesta este unul dintre motivele pentru care centrele de date ale unora dintre cele mai mari companii de tehnologie au fost amplasate în zonele cu climă nordică și cu surse de apă care pot fi folosite pentru a răci serverele.
Adaptarea infrastructurii și a orașelor pentru a deveni rezistente la căldură va veni, de asemenea, cu un cost ridicat.
Majoritatea caselor din nordul Europei sunt construite pentru a reține mai degrabă decât pentru a elimina căldura și, de obicei, nu au unități de aer condiționat, ceea ce înseamnă că pentru a le face mai rezistente la căldură va fi nevoie de renovări în masă. Casele spaniole au aer condiționat de aproximativ patru ori mai mult decât cele franceze. Estimările din Marea Britanie variază de la 1 la 5% din locuințe.
De asemenea, orașele sunt proiectate fără a ține seama de modul în care căldura poate fi captată atunci când mercurul urcă la niveluri extreme, creând așa-numitul efect de „insula de căldură”.
Control asupra temperaturilor ridicate însemnă plantarea de copaci, adaptarea planurilor de urbanism și investirea în materiale care pot face față căldurii și frigului.
Schimbarea mentalității
Ultima frontieră a pregătirii este în mintea europenilor. Chiar dacă agențiile meteorologice au emis avertizări din ce în ce mai serioase cu privire la riscul statului la soare, mulți oameni nu ţin cont de ele.
„Putem râde de ideea că o zi frumoasă la plajă este un fenomen periculos. Dar acestea sunt efectele reale pe care tocmai le-am văzut în propriile noastre țări”, a spus el.
În Germania, chiar și instituțiile responsabile cu persoanele vulnerabile, cum ar fi casele de bătrâni și grădinițele, adesea nu tratează temperaturile ridicate ca pe o amenințare.
Săptămâna trecută, în Bavaria, unde nicio administrație locală nu a întocmit un plan de acțiune în caz de caniculă, „la 36 de grade [Celsius], școlile mai desfășoară competiții sportive și apoi sunt surprinse când copiii se prăbușesc”, a spus Herrmann de la Alianța pentru Protecția Climei și Sănătăţii.
„Nu avem încă acel reflex la nivel social de a recunoaște pericolul reprezentat de căldură.”
Sursa politico.eu
