Cei mai mulţi tineri spanioli trăiesc în chirie şi împart apartamentele cu alţi prieteni sau colegi de serviciu. Piaţa imobiliară este la nivelul din 2008, iar nesiguranţa locului de muncă face imposibilă obţinerea unui credit ipotecar. Cu detalii, corespondentul nostru în Spania, Oana Dobrescu.
Prețul mediu pe metru pătrat în Spania a depășit din nou 2.000 de euro.
Cele mai scumpe regiuni sunt Catalonia, Madrid și Țara Bascilor.
6 din 10 tineri spanioli ar vrea să își cumpere o locuință, însă puțini reușesc. Majoritatea apelează la familie pentru a plăti avansul la bancă.
„În final, îți ajunge să plătești doar renovarea din economiile tale, iar ipoteca, împrumutul pe care îl iei de la bancă, este mai mare pentru că apartamentele noi sunt mai scumpe„, spune Manuel.
Mai bine de jumătate dintre tinerii sub 35 de ani împart chiria cu mai multe persoane, alții locuiesc în continuare cu părinții.
„Cu salariul pe care îl am, sub 1.200 de euro, și puținele economii, e complicat să mă gândesc să cumpăr sau chiar să închiriez cu prețurile care sunt atât de ridicate„, explică o chelneriță.
„Marea problemă e că nu mai decidem noi cum vrem să trăim”.
Guvernul acordă vouchere de 250 de euro pentru tinerii de până în 35 de ani, cu condiția ca chiria să nu depășească 600 de euro. În Madrid însă, cele mai ieftine locuințe pornesc de la 700 de euro pe lună și sunt garsoniere de maximum 30 de mp.
Maria, agent imobiliar: „Mai bine de 50% dintre tineri trăiesc în chirie pentru că nu pot cumpăra, aspirațiile lor sunt absolut frustrate„.
Oana Dobrescu, corespondent TVR: „Din cauză că au foarte mulți clienți, proprietarii recurg la adevărate castinguri pentru a-și alege viitorii cumpărători sau chiriași. Selecția se face în funcție de motivație și situația familială. Au prioritate cei care își cumpără prima locuință, iar în cazul chiriilor sunt necesare contractele de muncă, vechimea și veniturile”.
