România a înregistrat, anul trecut, cel mai mic număr de nou-născuţi vii din ultimii 90 de ani, iar gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 71,9% la 1 ianuarie 2021, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate luni.
Nou născuți
În anul 2020, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 178,6 mii copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent”, precizează INS.
În anul 2020, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori ajungând la 34 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani).
Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2020, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,1 născuţi-vii la 1000 locuitori), Nord-Vest (8,8) şi Centru (8,7), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,2 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (7).
Populaţia şcolară la începutul anului şcolar 2020/2021 era de aproximativ 3,495 milioane de elevi.
Reţeaua de învăţământ cuprindea 6.970 de unităţi şi 235.600 cadre didactice.
Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 522.600, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale de 1,589 milioane iar al celor din învăţământul liceal de 620.600. Din numărul total de elevi înscrişi, 2,216 milioane erau înscrişi la forma de învăţământ cu frecvenţă.
La 1 ianuarie 2021, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani care aveau domiciliul în România a fost de 3,895 milioane, în scădere cu 37.900 comparativ cu anul anterior.
Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost de 17,6%, de asemenea în scădere faţă de anii anteriori.
„Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1057 băieţi la 1000 fete.
