Industria nu ţine pasul cu celelalte domenii care contribuie la creşterea economică a României, precum comerţul sau construcțiile. Iar anul trecut, alături de agricultură, a avut chiar o contribuție negativă, arată statisticile oficiale. Economiştii spun că rezultatele slabe sunt efecte ale lipsei investiţiilor şi forţei de muncă. Pe de altă parte, scăderea producţiei industriale poate fi semn al tranziției țării noastre de la ţară în curs de dezvoltare, la una dezvoltată.
Pe porţile acestei fabrici din Piatra Neamţ ajung să iasă anual 120 de milioane de metri pătraţi de plasă de fibră de sticlă. Producţia pune România în top 4 cei mai importanţi producători ai acestui material de construcţii din Europa Centrală şi de Est. Înfiinţată în urmă cu 17 ani, fabrica a fost retehnologizată în septembrie 2021.
Doru Stolniceanu – director fabrică de plasă de fibră de sticlă, Piatra Neamţ: Am reuşit să îmbinăm cele 4 ateliere clasice şi standard ale tehnologiei de fabricare plasei de fibră de sticlă şi le-am integrat într-o linie de producţie. Am condensat toate aceste ateliere într-o singură linie de producţie, lucru care 04.53 a dus la o optimizare a costurilor de producţie.
După recalificarea angajaţilor, s-a trecut la eficientizarea energetică.
Valentin Albu – CFO fabrică de plasă de fibră de sticlă, Piatra Neamţ: Vorbim de instalarea panourilor fotovoltaice, vorbim de optimizări în zona de producţie şi în zona tehnică, cum ar fi schimbatul becurilor care consumau destul de multă energie electrică cu unele care consumă mai puţin sau am înlocuit motoarele de la unele echipamente pentru a fi mai efeciente din punct de vedere energetic.
Un pas necesar în contextul crizei energetice care a pus pe butuci o parte din fabricile de la noi din ţară. Acesta este şi cazul singurei rafinării de alumină, metal folosit la producerea de aluminiu.
Andrian Darie – preşedintele Sindicatului Liber Alum: Avem un deficit de 9 milioane de dolari, pe care dacă nu repornim anul asta, nu avem cum să îl acoperim. Nu producem, doar curăţăm instalaţiile şi pregătim fabrica pentru repornire. Aşa cum este acum, cu instalaţiile oprite, cu producţie zero nu avem cum să susţinem nici măcar aceşti salariaţi puţini câţi au mai rămas.
Acum mai lucrează doar o treime din cei 800 de angajaţi câţi erau la începutul lui 2022. Multe fabrici de la noi din ţară și-a redus, anul trecut, substanțial activitatea, iar asta se vede şi în produsul intern brut al ţării.
Economia României a crescut în 2022 cu 4,8% față de 2021. La creşterea produsului intern brut au contribuit comerțul, serviciile şi construcțiile. Producția industrială, cea mai importantă ramură a economiei, a avut o contribuţie negativă. Activitatea din acest sector a scăzut cu mai bine de 2 procente.
Economiştii spun că aceste rezultate nu reprezintă neapărat un semnal de alarmă, deşi industria a fost motorul care a dus la dezvoltarea economiilor lumii.
Aurelian Dochia – analist economic: România este într-un proces de tranziţie. A trecut de curând de la nivelul ţărilor în curs de dezvoltare, la nivelul ţărilor dezvoltate. Atunci trebuie să ne aşteptăm la acest proces de diversificare şi de creştere a ponderii a altor ramuri, inclusiv a serviciilor, prin ponderea Produsului Intern Brut. Pe de altă parte, însă, nu suntem nici atât de dezvoltaţi să neglijăm industria.
Şi asta pentru că suntem o ţară dependentă de importuri.
Dragoş Cabat – analist economic: În industrie nu sunt destui angajaţi pentru că românii au plecat în străinătate, iar pe de altă parte faptul că românii au plecat în străînătate împiedică şi alte investiţii noi să între în România pentru că nu găsesc forţa de muncă.
Singurele sectoare în care România nu are astfel de probleme sunt industria auto şi cea prelucrătoare, care reprezintă aproximativ 15% din Produsul intern brut.
