Andrei Muraru, ambasadorul României în SUA / FOTO: Facebook – Andrei Muraru
Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a participat, în calitate de vorbitor principal, la evenimentul găzduit de Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen.
Alăturându-se sesiunii de discuții moderate de Asssistant Secretary Elizabeth Rosenberg, ambasadorul României a ilustrat experiența României în combaterea fenomenului corupției de mai bine de 20 de ani. Poate cea mai importantă lecție învățată pe parcursul acestui drum sinuos, dar consecvent, a punctat ambasadorul României, este aceea că cele mai eficiente căi de contracarare a corupției rezidă în creșterea conștientizării societății asupra fenomenului și în împuternicirea cetățenilor, societății civile, mass-mediei și experților din domeniu pentru a monitoriza și preîntâmpina posibila apariție a unor cazuri de corupție, a evidențiat ambasadorul Andrei Muraru.
România a făcut multe progrese în lupta împotriva corupției, a înființat instituții pentru combaterea corupției. Dar aceasta e o luptă continuă, pentru că există întotdeauna tentația de a lua mită, a subliniat diplomatul român.
Lupta pentru apărarea statului de drept nu se oprește niciodată și nici nu e ireversibilă, a arătat Andrei Muraru, adăugând de asemenea că există și astăzi numeroși politicieni români care ar dori ca lupta anticorupție să înceteze. Există însă trei obstacole majore în calea lor: opinia publică românească care este de partea judecătorilor și a procurorilor, Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu SUA.
Corupția este vizibilă în România pentru că avem instrumente de a o combate și pentru că avem rezultate. Cazurile de corupție în mediul politic și în sistemul de sănătate sunt foarte frecvente în România, de exemplu, a mai evidențiat Andrei Muraru în intervenția sa.
Ambasadorul României a vorbit de asemenea și despre protestele masive din România, din 2017, ca și despre referendumul pe tema justiției de acum 4 ani: am avut două momente definitorii în România, care ne-au întărit convingerea că societatea românească a dezvoltat un sentiment consolidat de cultură democratică și a trecut de punctul de a ignora sau accepta corupția ca pe o « fatalitate » – așa cum obișnuiam să vedem corupția în timpul comunismului. În 2017, guvernul a încercat să adopte un decret care ar fi slăbit pedepsele pentru corupție. Acea încercare a declanșat cele mai mari proteste de stradă pe care le-a văzut România de la căderea comunismului în 1989; după 6 zile și nopți de protest, guvernul a fost nevoit să retragă decretul. […] Practic, după preluarea puterii, unii politicieni care erau anchetați pentru corupție au încercat să blocheze anchetele prin schimbarea legilor în interesul lor. În 2019, președintele Iohannis a organizat un referendum cu privire la interzicerea amnistiilor sau a grațierilor pentru infracțiuni de corupție, ceea ce a atras un număr record de alegători în sprijinul interzicerii permanente a unor astfel de tentative.
De asemenea, ambasadorul român a vorbit și despre rezultatele remarcabile pe care România le-a înregistrat în lupta anticorupție: peste aproximativ 15.000 de persoane acuzate de corupţie; mai mult de 100 de parlamentari (inclusiv 3 membri ai Parlamentului European); peste 60 de membri ai Guvernului dintre care doi prim-miniştri; peste 150 de procurori şi judecători; peste 400 de primari; 40 de preşedinţi de consilii judeţene; 800 de directori de instituții publice şi companii naţionale; peste 1.000 de poliţişti; de asemenea, procurorii români au reușit să instituie măsuri pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni de corupție în valoare de peste 5 miliarde de euro.
România a fost singurul stat prezent în cadrul evenimentului pentru a prezenta eforturile derulate împotriva fenomenului corupției. Ceilalți vorbitori din cadrul panelului au fost distinși interlocutori din cadrul unor structuri specializate în combaterea finanțării ilicite și spălării de bani precum Fondul Monetar Internațional, The Financial Action Task Force și Global Financial Integrity.
Intervenția Secretarului Trezoreriei SUA, care a marcat debutul evenimentului, a transmis un mesaj clar și răspicat: corupția este un fenomen coroziv, care erodează democrația și statul de drept, care împiedică accesul cetățenilor la serviciile guvernamentale, consolidează autocrațiile și alimentează tulburările politice. Pentru a înțelege magnitudinea și implicațiile acestui fenomen, după cum a reiterat Janet Yellen, trebuie să fim conștienți că democrația nu este o garanție a absenței corupției, pentru că niciun stat, fie el chiar democratic, nu este imun la corupție – atât de mare este forța acestui fenomen.
