Klaus Johannis
„Avem o ţară foarte frumoasă, dar în nenumărate locuri plină de deşeuri. Ecosistemele din România sunt sub presiune mare din cauza deşeurilor pe care le găsim mult prea des în natură. Sunt ambalaje lăsate în parcuri, pet-uri aruncate în şanţuri în drum spre staţiunile montane, materiale de construcţie lăsate pe câmpuri, piese de mobilier abandonate la margine de drumuri. Autorităţile trebuie să pună la dispoziţie sisteme şi insule de colectare selectivă a deşeurilor uşor accesibile cetăţenilor, iar cetăţenii să conştientizeze cât de important este să facă efortul de a preda deşeurile în locurile amenajate. De asemenea, autorităţile trebuie să rezolve rapid situaţia gropilor neconforme şi ilegale de gunoi şi să creeze un cadru legislativ şi infrastructural pentru a capta deşeurile în economia circulară”, afirmă şeful statului, într-un mesaj transmis sâmbătă cu ocazia Zilei mondiale a mediului înconjurător.
Klaus Iohannis precizează că această zi este dedicată în 2021 restaurării ecosistemelor.
În acest context, potrivit preşedintelui, Naţiunile Unite vor lansa Deceniul 2021 – 2030 pentru refacerea ecosistemelor, urmând să fie propusă o Alianţă Globală pentru Refacerea Ecosistemelor.
„Este o temă importantă pentru România şi am încredere că ţara noastră se va alătura în următorul deceniu efortului de restaurare a ecosistemelor. Ecosistemele furnizează servicii esenţiale pentru viaţa oamenilor şi au un rol critic în combaterea schimbărilor climatice şi protejarea biodiversităţii. Timp de prea multă vreme însă le-am exploatat şi am contribuit la distrugerea lor. La nivel global, dispar, într-un ritm alarmant, păduri, recife de corali, specii de plante, insecte şi animale. Unele dintre aceste pierderi sunt ireversibile. Dacă nu oprim acum aceste fenomene, vom lăsa o planetă mult mai săracă pentru generaţiile viitoare”, avertizează Klaus Iohannis.
Şeful statului subliniază că „sunt necesare, aşadar, măsuri imediate, la nivel naţional şi internaţional; mediul înconjurător trebuie tratat cu respect, admiraţie şi apreciere pentru ce ne oferă”.
„Dacă generaţiile trecute au considerat că sunt îndreptăţite să exploateze discreţionar natura, noi putem fi generaţia care ajută natura să se însănătoşească. Responsabilitatea este a noastră, a tuturor. La nivel individual, trebuie să schimbăm modul în care consumăm şi să ne comportăm zi de zi reducând impactul pe care acţiunile noastre îl au asupra mediului înconjurător. Companiile trebuie să adopte modele de business „verzi”, iar fermierii şi producătorii mijloace de producţie mai sustenabile. Guvernul, la rândul său, are obligaţia de a investi în protejarea şi refacerea ecosistemelor, iar şcoala de a pregăti viitori adulţi activi, responsabili cu mediul înconjurător şi implicaţi în acţiuni pentru binele Planetei”, afirmă el.
Iohannis spune că „nu putem da timpul înapoi pentru a stopa degradarea ecosistemelor, dar ne putem schimba chiar de astăzi comportamentul pentru a restaura ecosistemele”.
„Să acceptăm rolul fundamental pe care îl joacă ecosistemele în viaţa noastră şi să ne raportăm cu mai multă grijă la mediul înconjurător! Să protejăm natura, să aruncăm deşeurile doar în spaţiile destinate colectării, să optăm, ori de câte ori avem oportunitatea, pentru mobilitatea nepoluantă, să facem oraşele în care locuim mai verzi! Împreună putem fi generaţia care protejează şi reface ecosistemele!”, conchide preşedintele în mesajul său.
Cea mai recentă statistică a Eurostat arată că România se află în topul statelor UE cu cele mai poluate oraşe, iar soluţiile depind, în primul rând, de noi, de fiecare, pentru o schimbare de mentalitate care să sprijine regândirea politicilor de transport public de către autorităţi, pentru adoptarea mobilităţii urbană zero-emisii, a scris pe Facebook ministrul Muncii, Raluca Turcan, în contextul Zilei mondiale a mediului inconjurător.
„Astăzi, 5 iunie, la nivel mondial, marcăm Ziua Mediului, prilej cu care putem reafirma preocuparea pentru protejarea şi conservarea mediului, dar nu ca eveniment singular, ci ca practică de zi cu zi. Cea mai recentă statistică a Eurostat arată că România se află în topul statelor UE cu cele mai poluate oraşe, iar un raport al Alianţei Europene pentru Sănătate Publică arată că ţara noastră pierde anual peste 1 miliard de euro de la bugetul public de sănătate, prin tratarea bolilor cauzate de poluarea aerului. Este un cost major economic şi social, mai ales în aglomerările urbane, pe care-l plătim cu toţi, chiar dacă poate nu-l percepem direct. Soluţiile depind, în primul rând, de noi, de fiecare, pentru o schimbare de mentalitate care să sprijine regândirea politicilor de transport public de către autorităţi, pentru adoptarea mobilităţii urbană zero-emisii. Trebuie să observăm că avem o oportunitate după criza COVID – momentul de scădere rapidă a poluării să încercăm să-l folosim pentru a încuraja politici publice care să reducă poluarea pe termen lung”, a afirmat Raluca Turcan.
Potrivit Ministrului Muncii, bunăstarea oamenilor e în strânsă legătură cu sănătatea planetei, iar un mediu mai curat înseamnă şi un viitor mai sigur pentru noi şi generaţiile ce vin.
„Una dintre componentele PNRR ce revin Ministerului Muncii se concentrează pe înfiinţarea întreprinderilor sociale în zona economiei verzi, tocmai pentru a investi în dezvoltarea durabilă. Ştiu că interesul firmelor din România pentru soluţii adaptate la cerinţele economiei circulare creşte. Şi ştiu, de asemenea, că, chiar dacă, din punctul de vedere al costurilor asupra companiilor, pe termen scurt, investiţiile în sustenabilitate nu sunt ieftine, pe termen lung, şi studiile, dar şi exemplele concrete din firmele care au adoptat deja modele de business care protejează mediul, arată eficientizare a proceselor şi profitabilitate”, a scris Raluca Turcan.
Ea a precizat că impactul activităţii umane asupra mediului se poate traduce prin mari aglomeraţii în trafic, defrişări sau o poluare tot mai crescută.
„Cred în exemplul bunelor practici care pot schimba oameni şi obiceiuri. Pentru mine, amprenta pe care o lăsăm asupra mediului poate însemna şi: acţiuni de plantare sau de ecologizare; colectarea selectivă a deşeurilor; printarea doar a documentelor esenţiale; utilizarea tot mai rar a pungilor de plastic, alegând sacoşele textile în schimb; utilizarea unui mijloc de transport ecologic ori de câte ori situaţia o permite. Stă în puterea noastră ca societate să acţionăm în mod responsabil asupra îngrijirii mediului înconjurător”, a mai spus Raluca Turcan.
sursa agerpres
