CeRe și ActiveWatch au monitorizat activitatea din Consiliul General, precum și respectarea normelor de transparență și participare publică a cetățenilor în primele 6 luni de când Nicușor Dan este primar al Bucureștiului. Potrivit raportului întocmit de cele două organizații, din 73 de proiecte de hotărâre cu caracter normativ, doar 6 au fost supuse dezbaterii publice, adică aproximativ 8,21% din total.
Raportul CeRe si ActiveWatch
Cele două organizații care monitorizează anula activitatea Consiliului General atrag atenția, în ceea ce privește transparența, că rata de dezbatere publică a proiectelor cu caracter normativ este inacceptabil de mică.
Raportul integral poate fi consultat AICI.
”În continuare nu există reflexul de a publica, în dezbatere publică, proiectele care sunt, conform definiției proiecte ce trebuie să fie afișate și supuse procesului dezbaterii publice, conform legii. Am observat însă și îmbunătățiri în procesul de aplicare a normelor legale minime de participare publică, cum ar fi posibilitatea de a lua cuvântul în cadrul ședințelor de Consiliu General”, se arată într-un comunicat al celor două organizații.
CeRe si ActiveWatch arată că din 73 de proiecte de hotărâre cu caracter normativ, doar 6 au fost supuse dezbaterii publice, adică aproximativ 8,21%. De asemenea, din 466 de dispoziții de primar, doar 23 sunt publice pe site-ul Primăriei Municipiului București, adică aproximativ 5%.
”Transparența și implicarea cetățenilor în elaborarea proiectului de buget pe anul 2021 au fost un eșec major. PMB a refuzat organizarea unei dezbateri publice, iar forma finală a proiectului de buget a fost modificată radical față de cea publicată spre consultare, prin citirea unor amendamente extensive de către chiar primarul general în ședința de vot a bugetului”, susțin cele două organizații.
În raport, se mai arată că nu există calendar, ordine de zi sau procese verbale publicate pentru ședințele comisiilor de specialitate ale Consiliului General, nu există un program de audiențe pentru consilierii generali și nici o procedură publicată a modalității prin care cetățenii se pot înscrie la audiențe.
Despre toate acestea, cele două organizații susțin că reprezintă ”un grav derapaj de la normele de bună practică și de la Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică”.
Cele două organizații remarcă totuși și câteva îmbunătățirii, care țin de transparența decizională:
- În cadrul a două ședințe de Consiliu General, cetățenilor le-a fost permis să ia cuvântul;
- Publicarea proiectului de buget propus pentru anul 2021 în format prelucrabil;
- Publicarea pe pagina dedicată ordinii de zi a proiectelor propuse pentru ordinea de zi suplimentară;
- Publicarea datelor de contact pentru toți consilierii generali;
- Justificarea urgenței (însă doar verbal, în timpul ședinței) pentru cele mai multe dintre proiectele de hotărâre introduse suplimentar pe ordinea de zi.
