Marcel Ciolacu
Premierul Marcel Ciolacu a declarat într-un interviu pentru Der Standard că România va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiție pentru despăgubiri, dacă Viena își va menține veto-ului privind aderarea României la spaţiul Schengen.
Marcel Ciolacu a precizat că România a pierdut două procente din PIB din cauza veto-ului Austriei.
Interviul dat de premier:
Der Standard: Ce strategie veţi aborda pentru a-l convinge pe cancelarul austriac să renunţe la veto-ul împotriva aderării la Schengen?
Marcel Ciolacu: Cancelarul federal Karl Nehammer ne-a informat abia cu câteva zile înaintea întâlnirii Consiliului UE că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei române.
Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de interne ai UE. Toate celelalte state – în afara Austriei – susţin aderarea României. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă.
De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect. Însă, în cazul în care cancelarul Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană, pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare.
Der Der Standard: Dacă Nehammer spune din nou „nu”, vă adresaţi curţii Europene?
Marcel Ciolacu: Categoric, da!
Der Standard: Cât de scumpă ar putea fi pentru Austria o asemenea plângere?
Marcel Ciolacu: Suficient! Potrivit calculelor noastre, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB. Însă cel mai rău este faptul că Austria a instituit un precedent. În mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia a solicitat aderarea în urmă cu aproximativ 4-5 ani. România şi Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut acest lucru.
Der Standard: În Europa, populiştii de dreapta se află în plină ascensiune, la fel şi în România. În anul ce vine, după alegeri veţi încheia o coaliţie cu partidul populist de dreapta AUR?
Marcel Ciolacu: Câtă vreme sunt preşedintele PSD, la fel şi în 2024, mă voi pronunţa în continuare pentru o coaliţie cu PNL. Nu accept o alianţă cu AUR. Însă cancelarul Nehammer va trebui să înţeleagă şi să ştie – la fel ca mine – că noi, politicienii, ocupăm doar pe timp limitat poziţii şi funcţii. Avem la acest moment un singur agresor în Europa şi de aceea ar fi fost tocmai acum momentul cel mai prielnic pentru a demonstra solidaritate în interiorul UE.
Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen!
Der Standard: Când ar putea demara negocierile cu UE pentru Republica Moldova şi cum vedeţi aderarea Moldovei la NATO?
Marcel Ciolacu: În privinţa NATO, Moldova este, conform dreptului constituţional, un stat neutru. Dar Ucraina şi Moldova vor trebui să înceapă negocierile de aderare la UE. Însă, concomitent trebuie să existe şi un semnal către Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru, Bosnia și Herţegovina şi Serbia. Altfel, în aceste state s-ar instala frustrarea.
