„Să deportezi 40 de mii de oameni gospodari şi credincioși, să-i azvârli în câmp unde frate şi soră le erau ciulinii Bărăganului. (…) Imaginaţi- vă trenuri, vagoane întregi, mame şi copii, părinţi, bărbaţi… în noaptea aceasta a fost plângere şi tânguire în tot Banatul„, a rememorat Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan.
Acţiunea din iunie 1951 a fost una dintre cele mai ample deportări din istoria contemporană a României, pusă în scenă de regimul comunist, cu scopul de a-i elimina pe „chiaburi”, așa cum au fost etichetați bănățenii înstăriți, considerați dușmani ai noii puteri.
Au fost luaţi din casele lor din Timiş, Caraş Severin și Mehedinţi, urcați în vagoane laolaltă cu animale și tot ce au putut lua cu ei, și lăsați în mijlocul câmpului.
