Un deceniu de la Marea Unirii s-a sărbătorit de două ori. Prima dată în 1928 şi apoi în 1929, deşi trecuseră 11. Guvernarea ţărănistă a dorit şi ea să marcheze deceniul ca şi liberalii care fuseseră la putere cu un an înainte. Mărturisirea ne-a lăsat-o peste timp chiar Regina Maria în „Însemnările zilnice” ale anului 1929, un volum care a apărut în preajma Zilei Naţionale a României. E cea mai nouă carte tipărită sub semnătura suveranei Unirii.
„Prea iubitul nostru 10 mai. Anul acesta, cu mare entuziasm, se sărbătoreşte în chip special, căci sunt 10 ani de la Unire şi „noii mei copii” au ceva de zis. (..) Parada a fost minunată. (..) Seara, gala de teatru cu dansuri româneşti admirabile. Au adunat ţărani din toate cele patru colţuri ale României Mari şi au dansat în grup dansurile lor specifice, în costume deosebite. (..) Pe străzi mulţimea era entuziasmată. Nicoleanu ( n.r. prefectul Bucureştilor) a spus că în toată cariera lui n-a văzut niciodată asemenea puhoi de lume. A fost o zi cu vreme spendidă”, nota Regina Maria în „Însemnările Zilnice” ale anului 1929. „Noii copii” ai Reginei Maria erau ţărăniştii conduşi de Iuliu Maniu, cel care nu i-a îndeplinit dorinţa de a face parte din Regenţa ce conducea ţara în locul regelui copil.
Istoricul Georgeta Filitti a constatat dezamăgirea suveranei faţă de politicienii români când a tradus din engleză însemnările suveranei.
Poate că soarta României ar fi fost alta dacă Iuliu Maniu ar fi lăsat-o pe Regina Maria să conducă ţara, crede şi istoricul Nicolae Pepene. El a adăugat în acest volum aproape 800 de adnotări.
Volumul este considerat o radiografie a vieţii politice din primii ani ai României Mari.
Cei doi istorici speră să continue traducerea însemnărilor Reginei Maria din limba engleză. Din cele peste o sută de caiete au fost traduse până acum doar o parte.
