Câine fără stăpân
Potrivit legii, „consiliile judeţene, consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a amenaja şi de a suplimenta din fonduri proprii în funcţie de necesităţi (…) adăposturile publice pentru câinii fără stăpân”.
„Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân pot fi realizate prin gestiune directă, gestiune delegată şi concesiune, în condiţiile legii, numai către persoane juridice care pot presta activităţi în domeniul protecţiei animalelor şi către asociaţii sau fundaţii care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei animalelor, potrivit statutului, cu obligaţia asigurării serviciilor medical-veterinare, contractate cu medici veterinari de liberă practică, organizaţi în condiţiile legii”, mai prevede actul normativ.
De asemenea, „în vederea reducerii populaţiei de câini fără stăpân, autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene pot asigura din bugetul local subvenţionarea costurilor privind sterilizarea, respectiv, după caz, identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân ce aparţin rasei comune sau a metişilor acestora aflaţi pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, prin contractarea acestor activităţi, conform legislaţiei în vigoare, cu unul sau mai mulţi medici veterinari de liberă practică, organizaţi în condiţiile legii”.
„Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene pot încredinţa şi subvenţiona din bugetul local realizarea acţiunilor de sterilizare, respectiv, după caz, de identificare şi de înregistrare a câinilor cu stăpân ce aparţin rasei comune sau a metişilor acestora aflaţi pe raza unităţilor administrativ-teritoriale către asociaţii sau fundaţii care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei animalelor, cu obligaţia asigurării de către acestea a serviciilor medical-veterinare, contractate cu medici veterinari de liberă practică, organizaţi în condiţiile legii”, mai prevede legea.
Totodată, „vaccinarea antirabică a câinilor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/689 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele privind supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente”.
Conform actul normativ adoptat, capturarea câinilor se va face de către personalul angajat al operatorului serviciilor pentru gestionarea câinilor fără stăpân, instruit în acest sens.
„Personalul angajat al operatorului serviciilor pentru gestionarea câinilor fără stăpân poate captura câinii cu crose speciale sau cu plase. Pentru capturarea câinilor se vor folosi crosele speciale formate din tije din aluminiu, având la capăt o buclă care poate să gliseze sau care se poate strânge în jurul gâtului câinelui, pentru a permite persoanei calificate să ţină câinele la distanţă şi să îl poată manipula. Bucla trebuie fixată la lărgimea dorită, pentru a evita strangularea câinelui, mecanismul de declanşare rapidă fiind utilizat pentru eliberarea câinelui în caz de urgenţă sau atunci când este pus într-o cuşcă. De asemenea, câinii mai pot fi capturaţi cu ajutorul cuştilor-capcană, în care se introduce mâncare şi care sunt dotate cu uşi mobile care cad după intrarea câinelui în cuşcă, aflate pe sol şi apoi încărcate în autovehicul, precum şi cu arma de captură, cu respectarea legislaţiei sanitar-veterinare”, prevede legea.
În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va modifica şi completa Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15 5/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.059/2013, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Anterior, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat această lege la Curtea Constituţională, care a admis obiecţia formulată şi a constatat că anumite prevederi sunt neconstituţionale. Parlamentul a reexaminat legea după decizia CCR.
