Steag UE – Ucraina
Luna trecută, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor oficiale de aderare cu Ucraina și Moldova. Cei 27 de șefi de guvern din UE urmează să discute propunerea în cadrul unui summit la Bruxelles în această săptămână, deși premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat în repetate rânduri că se opune deschiderii negocierilor cu Kievul.
Aflată de mult timp în plan secundar, extinderea a devenit o prioritate urgentă a UE de când Rusia a lansat războiul împotriva Ucrainei. În noiembrie, Comisia a susținut, de asemenea, negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina – odată ce Sarajevo va fi gata – și a recomandat ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a declarat luni că ar fi „devastator” pentru Kiev și pentru UE dacă summitul nu ar susține începerea negocierilor de aderare. „Nu-mi pot imagina… nici nu vreau să vorbesc despre consecințe”, a declarat Kuleba.
Sondajul, realizat în șase state membre ale UE pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), a constatat un sprijin considerabil pentru candidaturile Ucrainei și, într-o măsură mai mică, ale Republicii Moldova și Muntenegrului, dar și preocupări profunde de natură economică și de securitate.
Cu toate acestea, a existat o opoziție generalizată față de eventuala aderare a Turciei, în special, precum și un răspuns extrem de rece la perspectiva aderării Albaniei, Bosniei, Georgiei, Kosovo, Macedoniei de Nord și Serbiei.
În timp ce summitul din această săptămână se va concentra asupra căilor de aderare a Ucrainei și a altor țări, dezbaterea privind modul exact de realizare a aderării „abia a început”, a declarat Piotr Buras, membru senior al ECFR, care a solicitat un „calendar concret” pentru aderare.
„Retorica geopolitică de la Bruxelles ascunde îngrijorări profunde în statele membre cu privire la consecințele potențiale ale extinderii și un scepticism larg răspândit cu privire la capacitatea UE de a absorbi noi membri”, a declarat Buras.
Un calendar ar oferi spațiu pentru reformele interne ale UE, ar crea rezistență și ar arăta publicului de ce extinderea este esențială, a spus el. Engjellushe Morina, un alt membru senior al ECFR, a declarat că summitul ar putea fi „cel mai important din istoria recentă a UE”.
Sondajul a arătat că sprijinul pentru aderarea Ucrainei este cel mai mare în Danemarca (50%) și Polonia (47%), iar opiniile sunt aproximativ împărțite în România (32% pentru, 29% împotrivă), Germania (37% pentru, 39% împotrivă) și Franța (29% pentru, 35% împotrivă). Austria s-a opus în proporție de 52%.
Cu toate acestea, 45% dintre respondenți s-au arătat îngrijorați că aderarea Ucrainei ar avea un impact negativ asupra securității UE, față de 25% care au considerat că ar spori-o, în timp ce 39% au considerat că intrarea Kievului ar afecta negativ securitatea țării lor.
Mulți europeni nu au văzut niciun beneficiu economic în aderarea Ucrainei. În timp ce 43% dintre respondenții din Polonia și 37% dintre cei din România au văzut un impact pozitiv pentru economia UE, 54% dintre cei din Danemarca și 46% dintre cei din Austria au prevăzut un cost.
Au existat, de asemenea, temeri cu privire la impactul extinderii asupra puterii politice a UE în lume. Polonia și Danemarca au fost cele mai optimiste în această privință, 43% și 35% dintre cetățeni fiind de părere că aderarea Ucrainei va avea un impact pozitiv.
Cu toate acestea, în Austria (42%) și Germania (32%), cea mai răspândită opinie a fost că aderarea Ucrainei ar reduce puterea politică a UE în lume, în timp ce respondenții din Franța și România au fost împărțiți în mod mai egal.
ECFR a identificat o diviziune clară între „vechile” și „noile” state membre ale UE în ceea ce privește principiul mai larg al extinderii. Respondenții din Austria (53%), Germania (50%) și Franța (44%) au fost cei mai predispuși să considere că UE nu ar trebui să admită noi membri.
În schimb, în România, o majoritate (51%), iar în Polonia o pluralitate (48%), au considerat că UE ar trebui să caute să se extindă. Danemarca a fost oarecum o excepție printre „vechile” state membre, doar 37% dintre acestea opunându-se unei extinderi imediate.
Sondajul a relevat o opoziție puternică față de posibilitatea aderării Turciei la UE, 51% dintre cei intervievați din cele șase țări opunându-se acestei idei și mai puțin de unul din cinci respondenți susținând orice mișcare în direcția aderării Turciei.
Europenii s-au arătat, de asemenea, reticenți în ceea ce privește aderarea Albaniei, Bosniei și Herțegovinei, Kosovo, Georgiei, Moldovei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord și Serbiei, cu mai puțin de 30% de sprijin comun pentru aderarea celor opt țări.
Sprijinul pentru aderare a fost cel mai scăzut în cazul Kosovo, cu 20% care au spus că ar trebui să poată adera și 37% care au spus că nu ar trebui, Albania (24% pentru, 35% împotrivă), Serbia (25% pentru, 35% împotrivă) și Georgia (25% pentru, 31% împotrivă).
Opiniile au fost mai echilibrate în ceea ce privește Macedonia de Nord (26% pentru, 27% împotrivă) și Bosnia și Herțegovina (28% pentru, 29% împotrivă), în timp ce Moldova (30% pentru, 28% împotrivă) și Muntenegru (30% față de 25%) au fost susținute pentru aderarea la UE.
CUVINTE CHEIE
Articole pe aceeaşi temă
