Banca Centrală Europeană a cerut unor creditori să monitorizeze strâns activitatea din social media, pentru a detecta înrăutăţirea încrederii, care ar putea duce la retrageri masive din depozite, au declarat pentru Reuters două surse bancare care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Autorităţile europene de reglementare au extins verificările privind lichidităţile băncilor, după colapsul de anul trecut al băncii americane Silicon Valley Bank şi al grupului elveţian Credit Suisse, susţin sursele. În martie, Autoritatea Bancară Europeană a cerut organismelor relevante de reglementare să evalueze riscurile, inclusiv din social media, care ar putea „contribui la deteriorarea percepţiei publice şi a reputaţiei instituţiei”.
Băncile se pot confrunta cu dificultăţi financiare dacă clienţii efectuează în acelaşi timp retrageri masive din depozite.
În octombrie 2002, o postare a unui jurnalist pe social media în care se arăta că „o bancă internaţională de investiţii importantă este pe marginea prăpastiei” a provocat retrageri de peste 100 de miliarde de dolari din partea clienţilor Credit Suisse, până la 31 decembrie 2022.
Viteza cu care clienţii şi-au retras banii din depozite a dus la o dezbatere globală dacă, potrivit actualelor reglementări, instituţiile pot face faţă şocurilor legate de lichidităţi, şi dacă ar putea fi necesare noi reguli.
Ca răspuns la solicitările BCE, un mare creditor european a angajat o echipă care semnalează postările negative semnificative la adresa situaţiei financiare a băncii, postări care pot afecta depozitele.
Deşi o detectare timpurie ar putea să nu oprească retragerile, băncile şi organismele de reglementare vor să nu fie prinse cu garda jos, susţin sursele Reuters.
Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să facă comentarii.
„Social media permite răspândirea mai rapidă a informaţiilor, dar de asemenea poate duce la amplificarea şocurilor”, se arată în raportul de stabilitate financiară al BCE, publicat în noiembrie. În plus, instituţia cu sediul la Frankfurt a accelerat în ultimele luni verificarea informaţiilor privind lichidităţile.
Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a informat anul trecut că va începe să verifice dacă organismele naţionale de reglementare testează ipotezele cu care lucrează băncile când vine vorba de găsire de lichiditate după un colaps bancar, în special având în vedere „potenţiala viteză cu care sunt retrase depozitele, un element crucial care a ieşit la lumină în contextul recentelor crize din SUA şi Elveţia”.
Evaporarea rapidă a lichidităţii, evidenţiată de colapsul Silicon Valley Bank în SUA, a determinat deja organismele globale de reglementare să revizuiască cerinţele zilnice de lichidităţi ale băncilor. Lichiditatea se referă la numerarul disponibil imediat pentru a finanţa operaţiunile de zi cu zi ale băncii, fără a fi nevoită să vândă active.
Preluare: Agerpres
