Sprijinul pentru Ucraina va constitui punctul central al întâlnirii de vineri între preşedintele Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz, care soseşte la Washington după deblocarea de către Bruxelles a unui ajutor european vital pentru Kiev, în timp ce pachetul american rămâne în suspans, notează marţi France Presse.
Tensiunile din Orientul Mijlociu, cu semnele unei conflagraţii în regiune legată de războiul între Israel şi Hamas, figurează de asemenea pe agenda acestei vizite a cancelarului german în SUA, a treia la număr de la preluarea mandatului la conducerea primei economii europene în decembrie 2021.
În timp ce invazia lansată de Rusia în Ucraina va intra în curând în al treilea an, preşedintele american şi cancelarul german îşi vor reafirma sprijinul neclintit pentru Kiev, potrivit celor două executive.
„Aşteptăm cu nerăbdare să discutăm toate modalităţile prin care să putem continua acest efort”, a subliniat un responsabil american, sub rezerva anonimatului.
Întrevederea de la Washington intervine în timp ce Joe Biden, care se află în campanie electorală pentru al doilea mandat, şi opoziţia republicană negociază „la cuţite” un nou text vizând finanţarea unui ajutor militar în valoare de circa 60 miliarde de dolari pentru Kiev şi, în paralel, înăsprirea politicii privind migraţia în SUA.
Cancelarul german prevede în acest sens „să discute cu membri ai Congresului”, potrivit purtătorului său de cuvânt, Steffen Hebestreit.
Deşi un rezultat pare deocamdată incert de cealaltă parte a Atlanticului, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene tocmai au convenit asupra unui sprijin de 50 miliarde de euro până în 2027 pentru Ucraina, premierul ungar Viktor Orban renunţând la blocarea pachetului financiar.
„Sper ca asta să ajute să facă lucrurile mai uşoare” pentru Joe Biden, a declarat Olaf Scholz, apreciind drept „urgentă” necesitatea contribuţiei americane într-un moment în care trupele ucrainene luptă din răsputeri şi duc lipsă de muniţii în faţa tăvălugului rusesc.
„Este evident că el (Vladimir Putin) speră ca la un moment dat noi nu vom mai dori să continuăm” să ajutăm Ucraina, a insistat cancelarul german luni.
Ajutorul Germaniei pentru Ucraina
Washingtonul, primul contributor de ajutor financiar şi militar pentru Ucraina, şi Germania, care revendică a doua poziţie, au acţionat până acum în tandem în acest conflict.
Scholz se află şi el sub presiune acasă, inclusiv în cadrul coaliţiei sale cu Verzii şi liberalii, pentru a trimite armatei ucrainene rachete cu rază lungă de acţiune Taurus, dar ezită de teama mutării conflictului pe teritoriul rus, ceea ce ar duce la o potenţială escaladare.
„Cancelarul s-a lăsat încurajat de Biden să se angajeze într-un grad mai mare în trecut, în special în privinţa livrărilor de tancuri de luptă” Leopard 2, aminteşte politologul de la Universitatea Liberă din Berlin, Ingo Peters. „Dacă Washingtonul ar face o mutare în dosarul rachetelor, fără îndoială, lui Scholz i-ar fi mai uşor să aprobe o livrare de Taurus”, a declarat pentru AFP acest expert în relaţii transatlantice.
Între timp, Olaf Scholz a dublat practic bugetul de ajutor militar pentru Ucraina, ajungând la peste 7 miliarde de euro în acest an, şi îi îndeamnă fără încetare pe partenerii săi europeni să facă mai mult, argumentând că ţara sa nu poate duce întreaga povară pe umerii săi. Cu atât mai mult dacă aprovizionarea cu arme americane ar dispărea, în cazul în care Donald Trump ar reveni la putere în urma alegerilor prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie.
„Olaf Scholz a devenit un fel de ‘lider’ în privinţa ajutorului pentru Ucraina. Nu din proprie iniţiativă, ci pentru că urgenţa geopolitică o cere”, scria recent cotidianul Munchner Merkur.
O reconsiderare profundă pentru o ţară care a fost visceral pacifistă după ororile nazismului şi care a început să se reînarmeze după ce s-a bazat pe SUA timp de decenii, via NATO.
Anul acesta, pentru prima dată, Germania îşi va atinge obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru bugetul apărării.
În această privinţă, se aşteaptă ca cei doi lideri să discute despre pregătirile pentru o reuniune a NATO care va avea loc în iulie la Washington.
La summitul din vara trecută de la Vilnius, Joe Biden a dezamăgit aşteptările Kievului – şi pe cele ale multor ţări est-europene – considerând că Ucraina nu este pregătită să adere la Alianţa Nord-Atlantică, poziţie la care Germania, spre deosebire de Franţa, s-a aliniat. Preluare: Agerpres
