Două baze americane, una în România și cealaltă în Polonia, ar putea servi liderilor de la București și Varșovia drept platforme de lansare a eforturilor de ocupare a Ucrainei de vest, ca modalitate de îndeplinire a unor pretenții teritoriale proprii, dar și de ținere sub control a Rusiei de către NATO, susține un analist ungur.
Într-un material publicat pe blogul Weapons and Strategy de pe platforma Substack, jurnalistul și analistul Peter G. Fehér – care se ocupă de Europa Centrală, țările grupului Vișegrad, Balcani, Ucraina și Turcia pentru publicația Magyar Hírlap – scrie despre posibilitatea ca bazele americane din România și Polonia să fie folosite în acțiunile de ocupare a părții de vest a Ucrainei: ca modalitate de a ține sub control ambițiile regionale ale Moscovei, dar și pentru a satisfice pretențiile teritoriale ale oficialilor de la București și Varșovia.
Ziaristul vorbeşte despre dorința preşedintelui Iohannis de a ocupa poziția de secretar general al NATO, notând vizita pe care premierul Ungariei, Viktor Orbán, a efectuat-o recent la Bucureşti la invitația președintelui Iohannis.
La summit au mai participat prim-ministrul belgian Alexander De Croo și cel croat, Andrej Plenkovic, precum și președintele Consiliului European, Charles Michel.
Liderii europeni au discutat despre prioritățile viitoare ale UE, precum și despre nominalizările pentru funcția de secretar general al NATO. Iohannis a anunțat că nu va renunța la cursa pentru șefia organizației, deși mai multe țări membre importante ale alianței nord-atlantice au confirmat că îl susțin pe prim-ministrul olandez Mark Rutte pentru acest post.
Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat: “Desigur, nu susținem o persoană care a vrut să pună Ungaria în genunchi.”
Jurnalistul de la Magyar Hírlap, ma scrie că Rutte “a atacat Ungaria” deoarece Budapesta nu permite intrarea imigranților ilegali pe teritoriul său, a interzis activiștilor LGBTQ accesul în școli, nu furnizează arme Ucrainei și cere în prezent o încetare a focului în conflictul dintre Kiev și Moscova.
Ulterior, ministrul Szijjártó a afirmat la Bruxelles că “în istoria NATO, statele membre din Europa Centrală și de Est nu au fost niciodată selectate pentru a furniza un secretar general. Acum este momentul pentru acest lucru, deoarece principala provocare în materie de securitate vine din această direcție… Ungaria susține întotdeauna consolidarea aripiei estice a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și sperăm că acest principiu va fi reflectat în persoana următorului secretar general.”
Jurnalistul susține că această declarație “a venit ca o mare surpriză,” amintind de faptul că “relația dintre Ungaria și România nu a fost lipsită de probleme,” multe dintre ele generate de dezmembrarea Ungariei după Primul Război Mondial la presiunea Franței.
“România a obținut Transilvania, unde trăiau aproape două milioane de maghiari la acea vreme. Maghiarii erau majoritari în toate marile orașe din Transilvania. În prezent, aproximativ 1,2 milioane de unguri trăiesc în Transilvania. Cehoslovacia, Austria și Iugoslavia au primit și ele teritorii ungurești,” a scris Peter G. Fehér, menționând “traumele” suferite de Ungaria din această cauză, despre care spune că “continuă și în prezent.”
În opinia analistului, în cazul României, aceasta “se teme că, deoarece a dobândit Transilvania cu ajutorul unei mari puteri, ar putea să o piardă fără sprijinul unei mari puteri. Acest lucru s-a întâmplat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Ungaria a recâștigat nordul Transilvaniei, dominat de maghiari. Au existat schimbări teritoriale similare în cazul altor state învecinate Ungariei. După cel de-al Doilea Război Mondial, marile puteri au restabilit granițele.”
Referindu-se, în acest context, la “natura anti-maghiară a politicii românești,” ziaristul a vorbit despre faptul că, în 1956, conducerea comunistă de la București s-a oferit să ajute Moscova în zdrobirea revoluției din Unagia, iar în perioada schimbărilor de regim în Europa de Est, de la sfârșitul anilor ’80, Nicolae Ceaușescu a amenințat că va lovi centrala nucleară de la Paks, care asigură 40% din producția de electricitate a Ungariei.
Fehér a menționat, de asemenea, și cazul recent al sportivului român de origine maghiară torturat de doi coechipieri români, afirmând că el este “tipic pentru atitudinea anti-maghiară a societății românești.”
România este unul dintre cei mai importanți parteneri economici și comerciali ai Ungariei, scrie ziaristul.
În plus, războiul din Ucraina are loc în vecinătatea Ungariei și României, ceea ce reprezintă o amenințare pentru ambele țări.
Așa cum a declarat și Péter Szijjártó, NATO are nevoie de un secretar general din Europa Centrală și de Est care să perceapă direct riscul cauzat de război. “În ciuda diferențelor lor, Ungaria și România probabil că vor fi de acord cu Iohannis ca următorul secretar general” al alianței nord-atlantice. “În fundalul imediat se află Washingtonul și bazele sale militare mari din Polonia și România,” a afirmat jurnalistul de la Magyar Hírlap.
