Agricultura fără pământ. Ferma pe verticală. Productivitatea este de 10 ori mai mare față de agricultura convențională
În actualul context agravat de efectele încălzirii globale, pe fondul unei creșteri demografice semnficative, agricultura desfășurată pe verticală, pe niveluri suprapuse, ar putea fi o soluție. Astfel de sisteme funcţionează în multe locuri pe glob, dar în România, abia se fac primii paşi pentru a adapta legislaţia. Deputatul minorităţii armele, Varujan Pambuccian, vrea să creeze cadrul legislativ și de finanțare pentru introducerea acestor noi forme de agricultură.
Varujan Pambuccian, iniţiator, liderul grupului deputaţilor minorităţilor naţionale: Poți să produci mult mai mult, durata creșterii plantei este mutl scurtată și poți avea recolte pe tot parcursul anului. Este o chestiune urgență să ne dezvoltăm și noi în această direcție pentru a nu ajunge să fim total dependenți de alte state. Presupune un consum al apei de 5% față de agricultura convențională, este un răspuns la criza apei, la creșterea deșertificării care se va întâmpla. Problema pe care o are, este consumul mare de energie, vor trebuie să fie aduse acele soluții care dau și industria energetică fabricilor de plante de care vorbim. Începutul e foarte greu. E nevoie de sprijin. Poate să fie și o agricultură de business acolo unde autoritățile locale acceptă lucrurile acestea pe teritoriul localității. În localități cu peste o sută de mii de locuitori, autoritățile treb să conceapă o strategie și să acorde finanțare pentru strategia respectivă.
Sorin Cîmpeanu, senator PNL, rectorul USAMV Bucureşti: Sunt convins că astfel de proiecte care nu generează dispute politice nu există niciun motiv pentru a nu fi susținut. Dincolo de faptul că producția alimentară va fi încă și mai importantă în anii ce vor veni, este vorba și de componenta de mediu, este vorba de componenta verde, toate aceste trei lucruri se regăsesc în acest concept. Ca rector care are această seră de cercetare în care regăsim 19 sere, pe o suprafață de 3200 mp. Avem 19 compartimente în care pe baza cercetărilor obținem rezultate care pot fi generalizate și promovate susținute prin acest proiect.
În țara noastră agricultură în medii controlate este practicată mai mult în scop de cercetare și este folosită doar ocazional de unii mici antreprenori. Beneficiile sunt mari, dar costurile sunt pe măsură.
Ionuț Ovidiu Jerca, conf. univ, responsabil sere de cercetare USAMV: De la punerea frunzei în substrat până la replicat și recoltat tot ciclul durează la 30 -40 de zile maxim. Putem să avem 12 cicluri sau dacă sistemul este automatizat, poți să recoltezi 365 din 365 doar pt acest tip de sistem, unde vorbim în special doar de plante aromatice și verdețuri mici, salată, varză chineasca s.a.m.d. Pentru o suprafață destul de mică, dar cu productivitate relativ mare, cu mese suprapuse, cu toată partea de automatizare și control al factorilor de mediu, câteva zeci de mii de euro, pentru un spațiu mic, de 30 mp, pentru 3300 de plante, fiind automatizat, intervenția omului nu este atât de necesară, doar la recoltat și monitorizat periodic.
Agricultura verticală poate fi practicată și în spații mici, nu doar în hale.
Florin Stănică, prorector USAMV Bucureşti: Avem numeroase spații nefolosite în orașele noastre și haideți să ne gândim doar la București. Gândiți-va câte subsoluri de blocuri sunt la ora asta nefolosite. Gândiți-vă câte planșee de blocuri sunt de asemenea nefolosite. Prin horticultură urbană, prin metode moderne de producție noi putem să folosim aceste spații pentru producția de hrană. Gândiți-vă că tot la subsoluri putem să producem ciuperci. Iar în ceea ce privește celelalte spații pe care le avem la dispoziție putem să amenajăm acei pereți verzi pe care putem să producem căpșuni, de exemplu sau salată. Și de ce nu chiar arbuști fructiferi sau chiar pomi în containere, bineînțeles pe substraturi mult mai ușoare pe care putem să le realizăm pe terasele verzi. În felul ăsta economisim resurse, reducem amprenta de carbon și producem hrană, producem niște resurse alimentare extraordinare.
În străînătate, fermierii folosesc acest tip de agricultură încă din 2004-2005. Totul a început în 1999, când un profesor de la universitatea Columbia și-a provocat studenții să proiecteze o fermă zgârie-nori, care să hrănească 50.000 de oameni. În prezent, există peste un milion de ferme pe verticală în întreagă lume, cele mai multe în Statele Unite, Japonia, Israel, Singapore, Marea Britanie, Norvegia sau Olanda.
CUVINTE CHEIE
Articole pe aceeaşi temă
