Un summit NATO istoric începe mâine la Washington. Marchează 75 de ani de la înființarea celei mai puternice alianțe politico militare din istorie. Care a dovedit, mai ales de la declanșarea agresiunii ruse în Ucraina, ca unitatea, solidaritatea si hotărârea aliaților reprezintă principalele sale avantaje strategice.
Aliații au de gestionat multe crize și vor încerca să se pregătească de impactul unei posibile reîntoarceri a lui Donald Trump la Casa Albă. Urmăriți un interviu cu ambasadoarea Statelor Unite în România, Kathleen Kavalec, realizat de Ramona Avramescu, jurnalist senior TVR.
- Mai avem puţin până la începerea Summitului de la Washington D.C. care este un eveniment crucial pentru securitatea transatlantică din următorii ani. România, ca membră a Alianţei, dar şi în calitate de ţară cu un război la graniţa sa este în mod special interesată de deciziile care se vor lua în următoarele zile. Aşadar, din punctul de vedere al SUA care sunt obiectivele acestui Summit?
În primul rând, vă mulţumesc pentru întrebare. Aşa cum ştiţi, acesta este a 75-a celebrare a NATO, o alianţă care este mai mare, mai puternică şi mai unită ca niciodată. În special în faţa războiului neprovocat, oribil şi ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Aşadar, este o oportunitate pentru noi ca Alianţă să ne reunim şi să ne întărim sprijinul pentru Ucraina, în apărarea noastră comună, inclusiv agresiunea rusească. Este o şansă pentru noi să întărim acest sprijin pe care l-am oferit Ucrainei, fie că vorbim de ţări individuale sau de NATO. Este o şansă pentru noi de a ne îmbunătăţii propriile capacităţi de apărare, este o şansă să discutăm despre producţia industrială şi să întărim, să ne extindem capacitatea noastră de a produce în colaborare cu producătorii de armament. Este o şansă să ne uităm şi la propriile noastre angajamente pentru apărare, inclusiv colectiv, nu doar individual. Aş spune că o veste bună este că în acest an vom vedea cel puţin două treimi din ţările membre NATO care îşi vor atinge obiectivul de a contribui cu cel puţin 2% din PIB lor la bugetul apărării. Este acel angajament pe care l-am făcut toţii în Ţara Galilor în urmă cu 10 ani pentru a investi în securitatea proprie. Din fericire, România a depăşit acest prag şi a alocat 2,5%, însă alte ţări membre NATO pot îmbunătăţi ceea ce fac în momentul de faţă. Şi în final este o şansă de a discuta despre ce alte capacităţi avem nevoie şi să lucrăm cu partenerii noştri din NATO în această direcţie. Acestea sunt principalele obiective ale acestui Summit. Este o şansă pentru a ne reuni şi a ne întări elementele de apărare, de descurajare, aşa cum doar cea mai importantă alianţă din istorie o poate face.
- Vorbind despre sprijinul pentru Ucraina. Am văzut câteva întârzieri serioase şi câteva sincope comparativ cu ultimul Summit de la Vilnius care au îngrijorat destul de mulţi oameni şi au pus sub îndoială angajamentul pe care Alianţa, în special SUA, îl are. Cum poate Alianţa să garanteze că sprijinul o să continue şi o să fie făcut într-o manieră eficientă?
Este important să avem în vedere că până astăzi SUA au contribuit cu 77 de miliarde de dolari în sprijinul Ucrainei de la începutul războiului din februarie 2022. De asemenea, statele din Europa au ajutat şi ele cu 110 miliarde în total. Ştiu că au fost câteva îngrijorări legate de întârzierile din Congres pe zona de apărare. Dar, cred că ceea ce am văzut a fost un puternic sprijin bipartit în Congresul SUA pentru Ucraina. Mai mult, chiar am avut o delegaţie bipartită aici în România pentru adunarea parlamentară OECD, o delegaţie destul de numeroasă, care a reiterat că există un sprijin puternic pentru această cauză în Congres. Aşa că sunt de părere că avem un angajament bipartit în această direcţie. Ştiu că au fost întârzieri, că a durat mai mult decât s-a preconizat. Însă important este că cei din Congres şi-au rezolvat neînţelegerile şi s-au exprimat în favoarea sprijinului pentru Ucraina şi a ceea ce SUA le poate oferi ucrainenilor.
AJUTORUL ROMÂNIEI PENTRU UCRAINA, SISTEMUL PATRIOT
- România a decis recent să doneze un sistem Patriot către Ucraina, după întâlnirea pe care au avut-o în mai la Casa Albă preşedinţii Joe Biden şi Klaus Iohannis. A existat o dezbatere în acest la Bucureşti, după cum sunt sigură că ştiţi, şi aparent înţelegerea, sau cel puţin cum a fost ea comunicată de autorităţi în România, a fost ca ţara noastră să primească la schimb alte elemente necesare pentru a-şi întări zona de apărare antiaeriană. Ce ne puteţi spune în acest sens?
În primul rând vreau să vă spun că Statele Unite apreciază pe deplin tot sprijinul pe care România l-a furnizat Ucrainei încă din primele zile ale războiului. Aţi furnizat ajutor umanitar consistent. Am văzut peste 7 milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat România. Aţi ajutat şi asistat pe cei care au decis să rămână în ţară. Aţi făcut ceva de o importanţă critică pentru a asigura supravieţuirea Ucrainei, precum exporturile de grâne pentru ca acestea să ajungă la destinaţie. Nu ştiu dacă toată lumea este conştientă de cât de important a fost acest aspect, atât pentru economia Ucrainei, cât şi ca acele grâne să ajună pe pieţele globale, în special în emisfera sudică, unde este nevoie de ele pentru a evita foametea. Aţi furnizat sprijin politic şi aţi furnizat de asemenea şi sprijin militar. A fost bine venită decizia de a dona un sistem Patriot, care a fost recent anunţată. Continuăm să lucrăm alături de România, aşa cum am făcut-o deja de ceva timp în eforturile de modernizare a apărării, prin furnizarea unor sisteme care să asigure că veţi avea protecţia necesară. Desigur, întregul ţel al Alianţei NATO este că este un element de apărare şi de descurajare. Articolul 5 menţionează că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, iar acest Summit este un punct pentru a reafirma acest angajament. Vom continua să vorbim cu Guvernul român pentru nevoile de apărare pe care România le are şi despre nevoile de modernizare ale Armatei Române, pentru a ne asigura că România rămâne protejată.”
SIGURANŢA LA MAREA NEAGRĂ, IMPORTANŢA BAZEI AERIENE DE LA MIHAIL KOGĂLNICEANU
- Unul din obiectivele strategice ale României este siguranţa la Marea Neagră, încă de la acel Summit din Ţara Galilor la care aţi făcut referire. După ce Rusia a invadat Ucraina, acest obiectiv a devenit unul strategic pentru NATO şi SUA. Mai mult, zilele acestea este un interes foarte mare cu privire la lucrările care au loc la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, care urmează să devină cea mai mare bază NATO din Europa, mai mare decât cea de la Ramstein, Germania. În plus, baza de la noi are un număr important de trupe americane. Ştiu că aţi vizitat zona. Cum credeţi că o să influenţeze această bază parteneriatul strategic dintre SUA şi România?
În primul rând suntem recunoscători României pentru că găzduieşte trupe americane la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, cât şi în alte baze din România, împreună cu alte trupe franceze şi de alte naţionalităţi. Este binevenită această decizie a României de a moderniza aceste facilităţi pentru a putea găzdui aceste trupe NATO. Consider că este o decizie înţeleaptă şi o investiţie în propriile capacităţi de apărare ale României. Acest lucru o să ajute la creşterea nivelului de colaborare al NATO şi o să ofere o capacitate de mişcare mult mai bună a trupelor pe teritoriul NATO. Am avut şansa, aşa cum aţi menţionat anterior, de a mă duce acolo să văd stadiul lucrărilor şi de a face un tur cu elicopterul pentru a vedea modernizările. Este o investiţie pe termen lung, care are sens pentru România şi pe care o apreciem mai ales că o să faca baza una şi mai primitoare pentru noi trupe americane şi NATO.
- Rusia nu a reacţionat foarte bine, aşa cum era şi de aşteptat, la aceste lucrări. Ar trebui acest lucru să ne îngrijoreze?
Nu cred, din contră, cred că este un semn bun! Cred că întregul ţel al Alianţei este acela de a descuraja astfel de demersuri şi în principal de a evita războiul. În mod ironic, cu cât eşti mai pregătit pentru război cu atât ai mai multe şanse să îl eviţi. Făcând asta România arată că face parte dintr-o Alianţă puternică. Şi asta ar trebui să îi facă pe oameni să doarmă liniştiţi noaptea. Desigur că ruşilor nu le place. Lor le place să intimideze, să sperie oamenii. Dar, cred că cea mai bună apărare este să ai o apărare puternică şi a face parte dintr-o Alianţă puternică.”
PROPAGANDĂ ŞI DEZINFORMARE
- Vorbind de Rusia, unele dintre cele mai serioase ameninţări la adresa democraţiei şi a siguranţei în partea aceasta de lume – în vecinătatea Rusiei, dar şi global – sunt proaganda şi dezinformarea. Le-am văzut în Republica Moldova, le-am văzut aici, în România, le-am văzut şi în alte ţări. Secretarul de stat Blinken şi ministra Odobescu au semnat recent un memorandum pe această temă. Care sunt îngrijorările şi ce presupune această cooperare?
Cred că ne luptăm cu toţii, în lumea democratică, cu impactul influenţei maligne a dezinformării. Social media a avut o evoluţie atât de grozavă în felul în care este împărtăşită informaţia, dar este, de asemenea, şi un mediu al abuzului. Şi, pe măsură ce social media devine parte din peisajul general, trebuie să găsim soluţii pentru a ne apăra de răspândirea dezinformării, a minciunilor şi a tuturor acestor lucruri. Deci, acest memorandum semnat de secretarul de stat Blinken şi de ministra de Externe Odobescu arată cum putem colabora, aşa cum facem şi cu alte ţări, pentru a face schimb de informaţii despre influenţe online, campanii şi atacuri, pentru a face schimb de experienţă, pentru a putea fi capabili să răspundem atunci când observăm o campanie răuvoitoare îndreptată împotriva ţărilor noastre şi guvernelor noastre. Acesta este scopul şi, după cum ştim cu toţii, când ne uităm la social media vedem o mulţime de lucruri cu care trebuie să luptăm, dar dacă nu lucrăm împreună va fi mult mai dificil. În special în timpul alegerilor, care se apropie în ambele noastre ţări, este important să fim atenţi la acest gen de comportament şi să fim capabili să răspundem.
PROGRAMUL VISA WAIVER
- Ambasada Statelor Unite ale Americii a avut anul acesta o campanie de comunicare foarte activă pe tema vizelor. Aţi atras atenţia şi aţi încurajat românii să îşi reînnoiască vizele. Aţi avut celebrităţi, l-am văzut pe Hagi, Inna, chiar şi prim-ministrul Marcel Ciolacu, implicaţi în acest demers. Toate acestea pentru a ne ajuta să ne atingem criteriul necesar pentru a intra în programul „Visa Waiver”. Aşadar, unde suntem acum, cât de aproape suntem de a ne atinge scopul?
Mulţumesc pentru întrebare şi pentru oportunitatea de a le transmite celor care urmăresc acest interviu şi care au o viză, să le spun să o reînnoiască. Asta ne-ar ajuta să ne îndeplinim obiectivul. Noi măsurăm, pentru că una dintre cerinţe, la care făceaţi şi dumneavoastră referire, pentru a intra în programul „Visa Waiver”, este aceea de a avea un procent de refuz mai mic de 3% din totalul aplicanţilor. Şi cea mai bună metodă pentru a coborâ acest procentaj este de a avea cât mai multe dosare acceptate, fie că sunt ele de la cei care îşi reînnoiesc vizele sau de la candidaţi noi pentru vize. Astfel o să înclinăm balanţa favorabil şi o să îi depăşim pe cei pe care suntem nevoiţi să îi refuzăm din varii motive. Aşa că am încurajat oamenii să aplice anul acesta pentru vize. Suntem în ultimul trimestru al campaniei noastre, care se termină în septembrie. Acesta este momentul să aplicaţi pentru viză. Cealaltă cerinţă a acestui program ţine de acordurile bilaterale şi în această direcţie am făcut progrese în acest sens, sunt aproape complete. Aşadar, atenţia este acum să scădem sub acel nivel de 3%. Nu este deloc o chestiune politică, ci este strict o problemă legată de cifre. Aşa cum ştiţi, cu cât numărătorul creşte, iar numitorul scade cu atât este mai bine, nu? Aş cere oricui care are o viză, chiar dacă nu a expirat încă, vă rog reînnoiţi-o şi ajutaţi-ne în această campanie. Am avut privilegiul de a-l întâlni pe Hagi recent, am întâlnit şi alte celebrităţi care au venit să ne ajute să răspândim vestea. Aşa că mulţumesc pentru această întrebare şi şansa de a aduce în prim plan această situaţie. Poate reuşim să atragem şi alte celebrităţi în această campanie. A fost foarte interesant pentru mine să interacţionez cu oameni care vin la ambasadă pentru a-şi reînnoi viza.”
- În acest moment este 2025 un termen valabil?
Sincer, trag speranţă că da, dar prefer să nu fac predicţii pentru că este un joc al numerelor şi trebuie să vedem cum se încheie. Dacă urmărim statistica din ultimii ani, trendul este favorabil, merge în direcţia bună, dar este o ţintă destul de greu de atins. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să depun tot efortul şi să sperăm, dar nu vreau să fac o predicţie. Însă, trag speranţă că o să fie bine.”
NATO ŞI SITUAŢIA GEOPOLITICĂ ACTUALĂ
- Pentru ultima mea întrebare mă întorc la NATO. Celebrăm 75 de ani de la înfiinţarea NATO, 20 de când România a aderat. Aşadar, o aniversare dublă pentru noi. Situaţia geopolitică actuală este una complicată. Alegerile din acest an, am văzut deja ce s-a întâmplat în Franţa. Urmează în SUA, mai sunt unele şi aici, în România. Rezultatele acestor alegeri par să complice şi mai mult situaţia geopolitică actuală. Cum vedeţi viitorul relaţiilor transatlantice dacă administraţiile politice din SUA, Franţa, se schimbă în acest an?
Văd un angajament puternic de ambele părţi ale Atlanticului. Este facil să te concentrezi pe diferite declaraţii mai vechi sau mai noi, pe fluxuri de ştiri, dar dacă te uiţi la fundamentele relaţiei noastre, suntem uniţi nu doar prin intermediul NATO, ci prin aceleaşi valori ale democraţiei, ale economiilor interconectate, unde lucrăm împreună. Aşa cum am mai spus, am văzut o delegaţie bipartizană a Congresului SUA aici foarte dedicată Alianţei Nord-Atlantice, deci cred că lucrurile fundamentele nu se vor schimba, chiar dacă vedem nişte schimbări pe ici, pe colo în ceea ce priveşte leadership-ul. Dar ceea ce ne ţine împreună sunt valorile noastre, economiile noastre, istoria noastră comună şi lucrurile pe care le-am făcut împreună până acum. Am o mare încredere în viitorul nostru comun.
- Doamnă ambasador, vă mulţumesc foarte mult pentru acest interviu.
Mulţumesc foarte mult. Felicitări României pentru cei 20 de ani în NATO. Aşa cum a spus recent preşedintele Biden, România a depăşit toate aşteptările în calitate de membru al Alianţei Nord-Atlantice, deci suntem foarte fericiţi că România este alături de noi.
