Ambasadorul Ucrainei: Peste 150.000 de cetăţeni din acest stat au beneficiat de protecţie temporară în România

Peste 150.000 de cetăţeni din Ucraina au beneficiat de protecţie temporară în România, iar circa 80.000 continuă să beneficieze de sprijinul Guvernului şi al societăţii româneşti, a declarat ambasadorul ucrainean în ţara noastră, Ihor Prokopchuk.

El şi-a exprimat aprecierea pentru sprijinul acordat de România refugiaţilor din Ucraina, miercuri, într-o conferinţă de presă organizată de Salvaţi Copiii România pe tematica integrării copiilor migranţi, scrie Agerpres.

Diplomatul a punctat că societatea civilă şi organizaţiile nonguvernamentale au fost primele care au răspuns imediat acestei crize umanitare şi afluxului de cetăţeni ucraineni care au trecut graniţa în România pentru a fugi din calea războiului din Ucraina.

Ihor Prokopchuk a atras atenţia că războiul din Ucraina a avut urmări şi asupra copiilor, afirmând că peste 500 şi-au pierdut viaţa şi mai mult de 1.200 au fost răniţi. Potrivit ambasadorului Prokopchuk, experţii estimează că peste 7,5 milioane de copii din Ucraina suferă de traume psihologice din cauza războiului.

Nu în utimul rând, el a semnalat că nevoia de sprijin a refugiaţilor din Ucraina continuă, pentru că agresiunea Rusiei asupra ţării sale nu a încetat.

La rândul său, ambasadorul Norvegiei în România, Siri Beate Barry, şi-a exprimat aprecierea pentru cetăţenii care i-au sprijinit pe refugiaţii din Ucraina. Oficialul a anunţat că, împreună cu alţi parteneri, Norvegia va continua să îi susţină pe refugiaţii din Ucraina cât timp este necesar.

Nu în ultimul rând, Siri Beate Barry a atras atenţia asupra provocării reprezentate de a face să se simtă bineveniţi copii dintr-o societate şi cultură diferite, care vorbesc altă limbă.

Potrivit unui comunicat al Salvaţi Copiii transmis, miercuri, AGERPRES, dacă mai mult de unu din trei copii (38%) care au fost nevoiţi să se refugieze din ţările lor declară că se simt mai puţin fericiţi de când şi-au părăsit ţara de origine, proporţia celor din Ucraina care au raportat tristeţe sau tensiune crescută a fost considerabil mai mare.

Un studiu realizat de Salvaţi Copiii a relevat niveluri de nefericire (57%, fie foarte nefericiţi, fie ceva mai puţin fericiţi) în rândul copiilor ucraineni chestionaţi. Dintre copiii refugiaţi din alte ţări decât Ucraina care au răspuns la anchetă, aproape un sfert (23%) nu merg la şcoală. Un număr mai mic de copii ucraineni nu merg deloc la şcoală (5%), dar este mult mai probabil ca aceştia să frecventeze şcoala online (18% doar online, 11% – fizic şi online).

Dintre copiii care frecventează şcoala fizic sau atât fizic, cât şi online, 87% şi-au exprimat preferinţa pentru educaţia cu prezenţă fizică faţă de cea online, iar 72% dintre copiii care frecventează şcoala fizic sau atât fizic, cât şi online au confirmat că se simt mai puţin singuri atunci când merg la şcoală fizic, iar 60% au confirmat că îşi pot face prieteni din ţara gazdă într-un cadru şcolar fizic.

Trei sferturi dintre copiii care au răspuns la chestionar au declarat că există servicii pe care le doresc sau de care au nevoie, dar la care nu au acces, indiferent de ţara de origine, de vârstă sau sex. Dintre acele servicii de care au nevoie, dar la care nu au acces, cele mai frecvente sunt locurile de practicare a hobby-urilor, de întâlnire cu prietenii sau de petrecere a timpului liber, urmate de servicii de sănătate sau medicale.

Dificultăţile comune pe care le menţionează copiii refugiaţi includ îngrijorarea cu privire la viitor (45%), neliniştea (32%) şi dificultatea de a dormi (31%).

Salvaţi Copiii a organizat, în perioada septembrie-noiembrie 2023, 18 discuţii de grup tematice, care au implicat 95 de copii din şapte ţări, a intervievat 52 de profesori din unsprezece ţări şi a adunat răspunsuri la un chestionar detaliat de la peste 222 de copii şi 279 de reprezentanţi ai copiilor din zece state. Participanţii la discuţiile de grup tematice au fost din Afganistan, Angola, Republica Democrată Congo, Etiopia, Gambia, Irak, Maroc, Siria şi Ucraina. Respondenţii la chestionar au fost din Algeria, Afganistan, Bangladesh, Iran, Irak, Nigeria, Pakistan, Somalia, Sudan, Siria şi Ucraina.