Născută principesă de Bourbon-Parma, Regina Ana a României și Regele Mihai I au format cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.
Joi, 1 august 2024, la ora 12, la Parohia Romano-Catolică din Săvârșin, Majestatea Sa Margareta și Alteța Sa Regală Principele Radu vor lua parte la o Liturghie cu Recviem pentru a comemora împlinirea a opt ani de la trecerea la Domnul a Reginei Ana a României. Liturghia va fi oficiată de preotul paroh romano-catolic Petru Muțiu. Accesul reprezentanților presei va fi permis la Biserica Romano-Catolică din Săvârșin începând cu ora 11.30. Liturghia va începe la ora 12 și va dura aproximativ o oră.
Regina Ana a trecut la cele veșnice în ziua de 1 august 2016, la Morges, în Elveția.
În ziua de 13 august 2016, Regina Ana a fost condusă pe ultimul drum de români, de la Palatul Regal din București la Curtea de Argeș, unde odihnește în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.
Principesa Ana de Bourbon-Parma
Alteţa sa regală principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la Paris, la 18 septembrie 1923, ca fiica a principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei, şi a copilărit în Franţa împreuna cu cei trei fraţi ai săi Jacques, Michel si André.
În 1939, după începerea războiului, a trebuit să-și urmeze familia în refugiu în Spania, Portugalia şi în Statele Unite ale Americii.
De la 16 la 19 ani a urmat o şcoala de artă la New York şi, în paralel, a lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Macy’s, pentru a-şi câştiga existenţa.
Regina Ana a României a povestit în interviul acordat Eugeniei Voda în ianuarie 2008 , în cadrul emisiunii „Profesioniştii”, difuzată pe TVR 1 cum l-a întâlnit pe viitorul său soţ, Regele Mihai, şi amănunte despre viaţa familiei regale.
În 1943, cu permisiunea mamei sale, merge pe front în Europa, sub culorile patriei ei, Franţa.
Ana de Bourbon-Parma va fi împreuna cu regimentul ei în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul ostilităţilor.
Primeşte „Crucea de război” franceză.
După o săptămână de la întâlnirea lor la Londra, la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, principesa Ana şi regele Mihai pleacă împreuna la Lausanne, unde Regele îi cere mâna. De la Lausanne, la începutul lui decembrie 1947, Regele pleacă la Bucureşti, iar viitoarea Regină la Paris, pentru pregătirile de nuntă.
Papa Pius al XII-lea nu-şi dă consimţământul pentru căsătorie, din cauza refuzului regelui Mihai de a-şi boteza urmaşii în religia catolica, iar Regina-mamă şi principesa Margareta a Danemarcei merg în vizita la Vatican pentru a îndupleca pe Sfântul Părinte să-şi schimbe atitudinea. Papa rămâne ferm pe poziţie, ca şi regele Mihai, şi ca urmare, familia reginei Ana nu va lua parte la nuntă.
Căsătoria
Căsătoria Regelui Mihai cu principesa Ana s-a oficiat la Palatul regal de la Atena, la 10 iunie 1948.
Din familia principesei, a participat doar unchiul ei prinţul protestant Erik, care a şi condus-o la altar, iar la nuntă, în jurul celor doi, au fost regina-mamă Elena, regele Paul, regina Frederica şi copiii lor Constantin, Sofia şi Irina, precum şi veri din familiile de Hanovra şi de Hesse.
Exilul
Exilul Regelui Mihai şi al Reginei Ana începe odată cu revenirea de la nunta din Atena şi va dura peste cinci decenii. Până la sfârşitul anului 1948, ei locuiesc la vila Sparta lânga Florenţa, locuinţa reginei-mame Elena, iar din 1949 la Lausanne, unde se naşte prima fiică, principesa Margareta.
Regina Ana, Regele Mihai şi principesele Margareta şi Elena
Tot la Lausanne se nasc Principesele Elena, în 1951 şi Irina, în 1953. Principesa Sofia se va naşte la Atena, în 1957, iar Principesa Maria la Copenhaga, în 1964.
Toate cele cinci fiice ale Regelui au fost botezate în religia ortodoxă.
Între timp, familia se stabileşte în Anglia, unde va locui până în 1956, la Bramshill House în Hampshire şi la Ayot St-Lawrence, în Hertfordshire.
Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele si Regina au dezvoltat o fermă de pui şi au construit un mic atelier de tâmplărie.
Încă de atunci, Regele a păstrat legături cu ţara, primind săptămânal analize şi noutăţi de la generalul Lazăr, şi de asemenea, familia a păstrat contacte strânse cu familia britanică, în special cu regina Elisabeta a II-a şi cu prinţesa Marina a Greciei şi Danemarcei şi ducesă de Kent.
49 de ani la Versoix
În 1956, după o scurtă ședere de trei luni la vila Sparta, Regele, Regina şi principesele s-au întors în Elveţia unde Majestatea Sa semnase un contract cu compania aeriana „Lear Jeats and Co”.
Familia s-a instalat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva, şi aici au locuit peste 49 de ani.
Regele si Regina Ana şi-au crescut în această casă cele cinci fete: Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria.
Din anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate denumita METRAVEL.
Companie a funcţionat bine până în 1964, producând elemente pentru calea ferată, alarme şi vânzând avioane de ocazie, dar, după cinci ani sub presiunea concurenţei, Regele şi cei doi asociaţi au decis să vândă compania.
Majestatea Sa a urmat, de asemenea, cursuri de broker la bursa din Wall Street.
În anii ’50 şi ’60, Regele a fost în strânsă legătură cu Comitetul Naţional Român, o organizaţie cuprinzând personalităţi româneşti din exil motivate de dorinţa de a împiedica degradarea pe toate planurile a vieţii româneşti.
Regele şi Regina au călătorit mult în Grecia, Italia, Danemarca şi Statele Unite ale Americii. De asemenea, au fost de câteva ori în Africa.
În fiecare an în seara de 31 decembrie, radio „Europa Libera” transmitea mesajul de Anul Nou al suveranului exilat, ascultat în taină de foarte mulţi români.
Din 2004, Regele Mihai şi Regina Ana au locuit la Aubonne, în Elveţia. De marile sărbători creştine şi, în funcţie de angajamentele lor publice, Majestăţile lor au ales să fie alături de cei dragi fie Castelul de la Săvârșin, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti.
Regina Ana a trecut la cele veșnice în ziua de 1 august 2016, la Morges, în Elveția.
În ziua de 13 august 2016, Regina Ana a fost condusă pe ultimul drum de români, de la Palatul Regal din București la Curtea de Argeș, unde odihnește în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.
