Potrivit unui studiu, până la trei sferturi din apa îmbuteliată pe care o bem ar putea conține substanțe chimice potențial dăunătoare aflate în legătură cu cancerul.
Oamenii de știință din Qatar, citați de publicația Daily Mail, au descoperit că între 10 și 78% din apa îmbuteliată conține substanțe contaminate, inclusiv microplastic – particule microscopice care pătrund în fluxul sanguin și despre care se crede că interferează cu mai multe procese corporale.
În același timp, apa de la robinet este mult mai sigură de băut, deoarece este supusă unor „standarde riguroase de calitate și siguranță”, potrivit specialiștilor.
Invizibile pentru ochiul uman, microplasticele sunt fragmente de plastic de doar doi micrometri sau două miimi de milimetru. Aceste particule ajung în alimente, în sursele de apă și chiar în aer atunci când produsele din plastic se degradează în mod natural.
Un număr tot mai mare de cercetări le-a asociat deja cu apariția cancerului, a bolilor de inimă și a demenței și chiar cu calitatea scăzută a spermei.
Oamenii de știință de la Weill Cornell Medicine din Qatar, care au efectuat cel mai recent studiu, au găsit și urme de alte substanțe, precum ftalați și bisfenol A (BPA).
Se crede că acestea se descompun și ajung în apă atunci când sticlele sunt strânse sau capacul este deschis și închis în mod repetat.
De asemenea, acestea se pot infiltra în apă dacă o sticlă este expusă la căldură, cum ar fi lăsată într-o cameră foarte încălzită, într-o mașină într-o zi călduroasă sau afară, la soare.
Utilizați pentru a face materialele plastice mai durabile, ftalații sunt cunoscuți pentru faptul că interferează cu producția de hormoni în organism.
BPA este o substanță chimică utilizată pentru a face ambalajele alimentare mai rezistente și mai puțin vulnerabile la coroziune sau descompunere.
Ambele au fost, de asemenea, asociate cu infertilitatea, astmul și unele tipuri de cancer.
În prezent, UE recomandă nivel de expunere zilnică sigură la BPA de 0,2 nanograme pe kilogram de greutate corporală.
Statele membre ale UE au susținut o propunere de interzicere a bisfenolului A (BPA) în ambalajele produselor alimentare și ale băuturilor, a declarat Comisia Europeană pe 12 iunie.
Interzicerea BPA se va aplica la materialele care vin în contact cu alimentele, cum ar fi învelișul utilizat pe conservele metalice, și în cazul articolelor de consum, cum ar fi ustensilele de bucătărie, vesela, sticlele de băutură din plastic și răcitoarele de distribuție a apei, a explicat Comisia Europeană într-un comunicat de presă.
Interdicția ar urma să intre în vigoare la sfârșitul anului 2024. Perioada de tranziție este cuprinsă între 18 și 36 de luni, potrivit Euractiv.
Se crede însă că riscurile pentru sănătate sunt crescute doar atunci când organismul este expus la niveluri ridicate.
„Deși există praguri de siguranță pe termen scurt, efectele pe termen lung ale acestor substanțe rămân în mare parte necunoscute. Dependența de apa îmbuteliată implică costuri semnificative pentru sănătate, financiare și de mediu, ceea ce necesită o reevaluare urgentă a utilizării sale pe scară largă”, potrivit oamenilor de știință, citați în revista BMJ Global Health.
De asemenea, ei au îndemnat restaurantele și alte spații publice să renunțe la apa îmbuteliată în locul celei de la robinet.
Apa de la robinet este mult mai sigură de băut, deoarece este supusă unor „standarde riguroase de calitate și siguranță” și nu prezintă riscul „scurgerii de substanțe chimice nocive din sticlele de plastic”, au adăugat cercetătorii.
Microplasticele îi îngrijorează pe oamenii de știință de zeci de ani. Cercetătorii sunt îngrijorați deoarece, cu cât lucrurile sunt mai mici, cu atât mai ușor pot ajunge în corpul nostru.
Studii anterioare au sugerat că o persoană obișnuită ingerează aproximativ cinci grame de plastic pe săptămână – echivalentul unui card de credit. Cu toate acestea, experții au avertizat că ar putea fi mult mai mult, deoarece nu toate alimentele au fost analizate pentru a se verifica conținutul lor de plastic.
De asemenea, se crede că oamenii inhalează până la 7 000 de microplastice pe zi, ceea ce stârnește îngrijorarea că acestea ar putea reprezenta o amenințare pentru sănătate, alături de azbest sau tutun.
