Apă și canalizare prin PNRR: ambiția guvernului versus fântâna din curte. Pe hârtie, planurile sunt ambițioase, dar resursele alocate sunt insuficiente
De 20 de miliarde de euro, cât este evaziunea fiscală, ar fi nevoie pentru alimentarea cu apă și canalizare în 60% din localitățile țării. Din PNRR a fost rezervat însă doar un milion de euro pentru astfel de proiecte. Autoritățile speră că vor exista și alte programe de finanțare și promit să nu mai plătească proiectele de rețele de apă fără stații de epurare sau invers. Până atunci, mulți locuitori din spațiul rural se bazează tot pe fântâna din curte.
Doar 36% din localitățile României beneficiază în prezent de rețele de apă și canalizare funcționale. În restul, localnicii se dscurcă la fel ca în multe din comunele județului Neamț.
În Tazlău, sătenii s-au adaptat. Dar în secolul XXI, încă se mai scoate apa de la fântână. Nu au prea multă încredere în beneficiile tehnologiei sistematizate, care să le aducă apa direct la robinet.
Primarii au propriile planuri.
1.600 de kilometri de reţele de apă, 2.900 de kilometri de canalizare și alte aproape 13.000 de sisteme individuale sau alte sisteme pentru localități mici. Pe hârtie, planurile sunt ambițioase, dar pot fi realizate cu un total de 780 de milioane de euro alocate comunităților cu peste 2.000 de locuitori. Satele și comunele cu o populație sub acest prag vor trebui să se descurce dintr-un buget total de 260 milioane de euro alocat din PNRR.
Din zona Ministerului Mediului se promit și alte finanțări, pe programele POIM și Saligny, dar și criterii mai drastice de selecție, pentru a nu mai avea situaţii în care s-au construit rețele de apă fără stații de epurare, sau stații de epurare în localităţi fără conducte de distribuţie sau canalizare.
De mai bine de 3 ani, România este supusă procedurii de infrigement pentru management defectuos al apei și are obligația de a racorda peste 80% din populaţie la reţele de apă şi canalizare.
