Aproape jumătate din cazurile de demență din întreaga lume ar putea fi prevenite sau amânate, a constatat un studiu. Experții au identificat 14 factori de risc pentru apariția afecțiunii, notează The Guardian.
Se estimează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență la nivel global se va tripla și va ajunge la nivelul de 153 de milioane până în 2050, iar cercetătorii avertizează că acest lucru reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare pentru sistemele de sănătate și de asistență socială. Costurile globale care se fac în domeniul sănătății și în cel social din cauza demenței depășesc 1 miliard de dolari pe an, arată cercetarea.
Cu toate acestea, într-un raport publicat de The Lancet, 27 dintre cei mai mari experți în demență din lume au concluzionat că mult mai multe cazuri ar putea fi evitate sau amânate decât se credea anterior.
Abordarea a 14 factori de risc care pot fi modificați, începând din copilărie și continuând pe parcursul vieții, ar putea preveni sau întârzia 45% din cazurile de demență, chiar dacă oamenii trăiesc mai mult, a spus comisia specializată în demență din cadrul publicației The Lancet. Descoperirile au fost prezentate la conferința internațională a Asociației Alzheimer din SUA.
Într-un interviu pentru The Guardian, autorul principal al cercetării, profesorul Gill Livingston, a spus că este din ce în ce mai clar că milioane de oameni ar putea și ar trebui să facă mult mai mult pentru a reduce riscul de demență.
Vorbind de la conferința de la Philadelphia, Livingston a spus: „Mulți oameni din întreaga lume cred că demența este inevitabilă, dar nu este. Raportul nostru concluzionează că puteți crește enorm șansele de a nu dezvolta demență sau de a amâna debutul acesteia.
„Este, de asemenea, important să subliniem că, deși acum avem dovezi mai puternice că expunerea mai lungă la un anume factor de risc are un efect mai mare … niciodată nu este prea devreme sau prea târziu pentru a lua măsuri.”
Oamenii din toate etapele vieții, de la copii până la persoanele în vârstă, ar putea lua măsuri pentru a-și reduce riscul de a dezvolta boala, care nu are leac, sau cel puțin ar putea întârzia debutul acesteia, a adăugat Livingston, de la University College London.
Pe baza celor mai recente dovezi disponibile, raportul adaugă doi factori de risc care sunt asociați cu 9% din cazurile de demență. Aproximativ 7% din cazuri sunt legate de apariția nivelurilor ridicate de colesterol din lipoproteine cu densitate joasă (LDL sau colesterolul „rău”) la mijlocul vieții, începând cu vârsta de aproximativ 40 de ani, în timp ce 2% din cazuri sunt atribuite netratării deficiențelor de vedere la vârste mai inaintate.
Acești noi factori de risc se adaugă celor 12 identificați de comisia Lancet în 2020, care împreună sunt cauze ale apariției a aproximativ 36% din cazurile de demență, potrivit Livingston.
Ceilalți factori sunt: nivelul mai scăzut de educație, deficiențe de auz, hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea, depresia, inactivitatea fizică, diabetul, consumul excesiv de alcool; leziunile cerebrale traumatice, poluarea aerului și izolarea socială.
Experții au precizat în raport: „Potențialul de prevenire este mare și, în general, aproape jumătate dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite teoretic prin eliminarea acestor 14 factori de risc. Aceste constatări dau speranță.”
Livingston a spus că există, de asemenea, noi dovezi care au arătat că reducerea riscurilor de demență nu numai că a crescut anii de viață sănătoasă, ci și a redus și perioadele cu stări de rău ale persoanelor care au dezvoltat demență.
„Stilul sănătos de viață care implică exerciții fizice regulate, fără fumat, cu activitate cognitivă la mijlocul vieții, inclusiv în afara educației formale, și evitarea excesului de alcool nu numai că reduc riscul de demență, dar pot, de asemenea, să respingă debutul demenței”, a spus ea.
Acest lucru a însemnat că cei care au dezvoltat demența au trăit cu ea pentru o perioadă mai scurtă de timp, a spus Livingston, adăugând: „Acest lucru are implicații uriașe asupra calității vieții pentru indivizi, precum și beneficii de economisire a costurilor pentru societate”.
Livingston a spus că unul dintre cele mai ușoare lucruri pe care oamenii le pot face pentru a preveni riscul de demență este să aibă o rutină care să includă exerciții fizice dacă sunt sedentari, fie că acesta rutină constă în plimbări sau chiar în exerciții făcute din poziția așezat.
Pentru a reduce riscul de demență de-a lungul vieții, comisia Lancet a făcut 13 recomandări, inclusiv punerea la dispoziție a aparatelor auditive pentru cei cu pierdere a auzului și reducerea expunerii la zgomot dăunător, dar și detectarea și tratarea colesterolului ridicat de la vârsta de aproximativ 40 de ani.
Alte recomandări se referă la screening-ul și tratamentul deficienței de vedere și să facilitarea accesului la o educație de bună calitate pentru copii, iar adulții să fie activi din punct de vedere cognitiv la mijlocul vârstei.
Într-un studiu separat publicat în publicația Lancet Healthy Longevity, cercetătorii au calculat impactul economic al implementării unora dintre aceste recomandări, folosind Anglia ca exemplu.
Ei au descoperit că măsurile de sănătate publică care abordează factorii de risc privind demența ar putea genera economii de 4 miliarde de lire sterline prin reducerea numărului de cazuri și ajutând oamenii să trăiască mai mult și mai sănătoși.
Fiona Carragher, ofițer șef de politici și cercetare la Societatea Alzheimer, care a finanțat parțial studiul: „Unii factori de risc pentru demență, cum ar fi consumul de alcool și exercițiile fizice, pot fi gestionați prin schimbarea stilului de viață, dar mulți trebuie abordați la nivel de societate.”
„Izolarea socială, inegalitățile educaționale și poluarea aerului sunt factori care nu pot fi controlați de indivizi și necesită luare unor măsuri de sănătate publică și acțiuni comune ale guvernului și ale actorilor din domeniul industriei.”
Dr. Susan Kohlhaas, directorul executiv de cercetare la Alzheimer’s Research UK, a avertizat că vârsta și genetica rămân cei mai mari factori de risc pentru demență.
Dar ea a spus că faptul că s-a descoperit că există mai mulți factori care au legătură cu stil de viață este o „știre bună”, deoarece oferă oamenilor și guvernelor o „oportunitate uriașă” de a pune în aplicare măsuri preventive pentru a diminua impactul devastator al demenței asupra societății și asupra celor dragi.
