Avocatul Poporului, Renate Weber / FOTO: Autor: ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO Credit: AGERPRES FOTO, foto.agerpres.ro
Într-un comunicat transmis, marţi, Avocatul Poporului invocă prevederile Constituţiei şi Legii de organizare a instituţiei, menţionând că, potrivit acestora, Avocatul Poporului este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică, în condiţiile legii. De asemenea, precizează sursa citată, Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ şi nu poate fi obligat de nimeni să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale, iar în exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice.
„Toate acestea sunt rezultatul poziţiei constituţionale aparte a instituţiei şi explică de ce, în fapt, Avocatul Poporului răspunde numai în faţa Parlamentului, răspundere ce se materializează prin obligaţia prezentării de rapoarte anuale sau speciale. Prin acestea, Avocatul Poporului are ocazia să evidenţieze lipsurile şi disfuncţiile grave din administraţie şi să facă recomandări privind modificarea legislaţiei, sau să propună măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor persoanelor”, se arată în comunicat.
Conform sursei menţionate, pe 25 mai Avocatul Poporului a participat la şedinţa comună a Comisiilor juridice din cele două Camere ale Parlamentului, în cadrul căreia au fost dezbătute şi respinse rapoartele de activitate pentru anii 2018, 2019 şi 2020 „în pofida faptului că nici Constituţia şi nici Legea nr. 35/1997 nu prevăd o astfel de procedură”.
Avocatul Poporului menţionează că singura prevedere expresă este cea referitoare la prezentarea raportului în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, dar că „potrivit procedurilor parlamentare, dezbaterea nu înseamnă votarea raportului, dezbaterea şi votarea fiind etape distincte ale procedurii parlamentare”.
În comunicat se mai precizează că pe ordinea de zi a şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului de marţi se află rapoartele de activitate pentru anii 2018-2020, dar Avocatul Poporului nu a fost invitat la şedinţa respectivă pentru a prezenta aceste rapoarte, potrivit art. 60 din Constituţie.
„Este pentru prima dată în istoria instituţiei, din 1997 până astăzi, când Parlamentul este sesizat cu o solicitare de respingere a rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului. Până în prezent, nici raportul Curţii de Conturi şi nici al Avocatului Poporului, instituţii de rang constituţional, caracterizate de principiile autonomiei şi independenţei, nu au fost supuse aprobării sau respingerii prin vot în Plenul Camerelor. Dacă legiuitorul ar fi intenţionat ca Parlamentul să controleze Avocatul Poporului prin intermediul aprobării/respingerii raportului de activitate ar fi reglementat expres această formă de control parlamentar, cu precizarea necesităţii supunerii la vot a raportului, ulterior încheierii fazei dezbaterilor”, adaugă sursa citată.
Avocatul Poporului apreciază că rolul rapoartelor este de a constitui mijlocul prin care Parlamentul ia act de activitatea administraţiei publice şi de lacunele legislative identificate, astfel încât să poată dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii autorităţilor administraţiei publice şi a legislaţiei.
„În lipsa unei prevederi exprese a Constituţiei şi a legii organice privind finalizarea dezbaterilor cu votul privind aprobarea sau respingerea, influenţa Parlamentului asupra instituţiei Avocatul Poporului este diferită faţă de controlul parlamentar exercitat asupra altor tipuri de organisme aflate sub control parlamentar, în cazul cărora legislaţia stabileşte expres posibilitatea respingerii/aprobării raportului de activitate, cu consecinţa directă a demiterii conducătorului”, mai prevede documentul.
Pe 25 mai, Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au respins raportul privind activitatea Avocatului Poporului pe anul 2020.
