Pentru prima dată în istoria olimpică, mascota nu este un animal, ea având la bază ideea de libertate, bonetele frigiene simbolizând libertatea pentru francezi de secole.
Boneta frigiană de culoare roşie şi cu vârful îndoit înainte, a fost adoptată şi de revoluţionarii francezi, cei care au făcut Revoluţia franceză din 1789, ca simbol al luptei pentru libertate. Aceasta s-a răspândit ulterior peste tot acolo unde au ajuns armatele Franţei, notează site-ul COSR.
Bonetele JO Paris 2024, care poartă numele de Phryges, au fost redate ca nişte figuri drăguţe, asemănătoare ştrumfilor, calculate pentru a capta imaginaţia tinerilor adepţi.
Julie Matikhine, director de brand la Paris 2024, a dezvăluit că cel mai important atribut al mascotei a fost „semnificaţia”.
„Ceea ce este important să înţelegeţi este că Paris 2024 a decis să nu facă asta. Nu suntem absolut într-o abordare de a simboliza printr-un animal sau de a găsi celebrul designer care ar putea avea o idee în locul nostru. Deloc. Ceea ce am căutat este sensul. Semnificaţia este pe primul loc de fiecare dată când Paris 2024 proiectează sau creează ceva. Acest lucru este extrem de important pentru noi pentru că am vrut să avem o mascota cu ceva de spus. Ca să fiu sincer, la un moment dat chiar ne-am gândit că poate era mai bine să nu avem nicio mascota decât să avem o mascota fără scop sau sens precis. Ne întrebam – ce ar putea fi o mascota care ar putea întruchipa, într-adevăr, spiritul francez? Răspunsul corect ar fi nu un animal, ci un ideal. Francezii au vrut ca mascota Paris 2024 să aibă dreptul de a avea o viziune şi de a o împărtăşi lumii. Mascotele Paris 2024, bonetele frigiene, sunt un simbol pentru că sportul poate schimba totul. Francezii vorbesc despre o nouă revoluţie cu oamenii din Franţa, de revoluţia prin sport”, a declarat Julie Matikhine.
Boneta frigiană, uneori cunoscută sub numele de „Boneta Libertăţii”, este o piesă moale, conică, cu vârful îndoit, care îşi trage numele de la unul dintre regatele antichităţii clasice în care a fost purtată pentru prima dată – Frigia, pe teritoriul Turciei de azi. Forma aceasta a devenit populară în Roma antică, fiind purtată de sclavii emancipaţi şi asociată cu zeiţa romană Libertas. Mai târziu a apărut în stema anumitor republici sau a instituţiilor statului republican în locul în care altfel ar fi fost folosită o coroană şi astfel a ajuns să fie identificat ca un simbol al guvernului republican. În Franţa, o şapcă frigiană este purtată de Marianne, personificând conceptul de libertate, în pictura lui Eugene Delacroix care sărbătoreşte Revoluţia Franceză din 1830. Acum, boneta este prezentă în toate instituţiile din Franţa, în şcoli şi primării. Este mai mult decât simbolul libertăţii, este şi simbolul Republicii, al modului de a trăi împreună în Franţa. Este ceva ce este predat copiilor în şcoli, li se spune semnificaţia şi povestea din spate despre valorile libertăţii, egalităţii şi fraternităţii.
Boneta olimpică este ceva mai mică, iar boneta paralimpică este puţin mai înaltă şi are o proteză pe piciorul drept. Cele două împărtăşesc un motto olimpic – „Singuri mergem mai repede, dar împreună mergem mai departe”.
Jocurile Olimpice de la Paris vor avea loc între 26 iulie şi 11 august 2024, iar Jocurile Paralimpice se vor desfăşura între 28 august şi 9 septembrie.
