În localitatea Bălan din Harghita şi la Dejani, în Braşov există două centre pentru tratarea persoanelor dependente de droguri de mare risc. 80 de pacienți, trecuți prin cure de dezintoxicare, ar putea primi aici terapii salvatoare. Dar ele pur și simplu stau închise de ani buni.
Cms. şef Cristian Ivan, director adjunct al Agenţiei Naţionale Antidrog: „În planul strategic, care este aprobat la nivel guvernamental se analizează şi încercăm să le facem funcţionale. Cel din Bălan nu cred că va fi funcţional, dar cel din Dejani ne dorim ca în planul de acţiune să-l operaţionalizăm”.
Planurile autorităților nu sunt însă prea clare.
Cristian Ivan explică de ce nu poate deveni funcțional centrul din Bălan: “Din punct de vedere strategic este mult mai greu să îi dai drumul acelui punct, personalul, modul în care a fost aleasă locaţia nu ne permit să îl facem operaţional. Costurile lui ar fi prea mari pentru a fi eficient. Sperăm să îi dăm altă utilitate publică”.
La Mica, în Cluj, ar trebui să existe și un al treilea centru pentru dependenți. Din 2009, o clădire şi un teren de 7 hectare au fost predate Agenţiei Naţionale Antidrog.
În prezent, singura utilitate este pentru ciobani care își aduc oile la păscut pe terenurile din jurul centrului, iar din 2009 și până în prezent centrul stă cu lacătul pe poartă.
Tiberiu Zelencz, primarul comunei Mica, judeţul Cluj: „Dacă dânşii nu vor face, nu vor valorifica această clădire pentru comunitate, pentru ţară, să ne-o predea nouă, iar noi să găsim soluţii pentru a face ceva în cele din urmă”.
În toţi aceşti ani în care centrele nu au funcţionat, profilul consumatorului de droguri s-a schimbat.
Bogdan Gheorghe, medic, Agenţia Naţională Antidrog: „Aceste centre erau în special pentru consumatorii de heroină, centrele de tip rezidenţial. Atunci, în 2011 consumul de injectabil de heroină era mult mai mare, în momentul de faţă drogurile de tip recreaţional sunt mult mai frecvente în tiparul consumatorului de droguri, persoane pentru care un serviciu de tip comunitate terapeutică nu are o eficientă atât de mare pe cât are un serviciu de tip ambulatoriu”.
Centrele post dezintoxicare ar fi trebuit să asigure tratament pe o perioadă lungă: iar un dependent era implicat în mai multe terapii.
Ovidiu Alexinschi, medic psihiatru, coordonator programe „No addict”: „O persoană cu o dependenţă instalată are nevoie de un program mai complet, nu doar de faza de detoxifiere, ci şi de un follow up, care cuprinde un regim de post-cură, cu intervenţîi psihoterapeutice, consiliere, grupuri. Existenţa unor astfel de centre de dexintoxicare şi de post cură, de urmărire, de reabilitare este cât se poate de binevenită şi consolidează paşii din terapie obţinuţi în faza iniţială”.
Potrivit unui raport publicat pe site-ul secretariatului general al guvernului, în 2020, se estima că peste 17.000 de persoane consumau opioide în România.
