Mandatele de arestare împotriva liderilor de război din Ucraina și acum din Gaza este o demonstrație îndrăzneață de decizii legale, fără frică sau favoruri, scrie The Guardian.
Karim Khan, de la Curtea Penală Internațională, și-a făcut rapid o reputație de procuror formidabil.
Într-o instanță internațională care avea obiceiul de-a fi lentă, el a acționat rapid împotriva președintelui rus Vladimir Putin pentru presupuse crime de război în Ucraina, iar acum împotriva Hamas și a oficialilor israelieni pentru războiul din Gaza.
Și, deși s-a speculat de multă vreme, nu în ultimul rând în comentariile premierului israelian Benjamin Netanyahu, că mandatele de arestare de la Curtea Penală Internațională erau iminente, decizia lui Khan de-a cere judecătorilor CPI să le emită marchează un moment nou și semnificativ pentru Curte.
Decizia lui Khan de-a solicita mandatele, într-un context atât de politizat și în fața opoziției SUA (care nu este semnatară a CPI) și a altor state occidentale, pare să fie în concordanță cu hotărârea sa de-a convinge o comunitate globală sceptică – nu în ultimul rând cele țările din sudul lumii – că CPI va urmări presupușii criminali de război și în afara unor locuri precum țările africane, unde s-au concentrat atât de multe dintre cazurile sale.
„Să fim astăzi clari față de un aspect esențial”
Acest lucru a fost explicitat în declarația CPI care a anunțat că solicită mandate de arestare atât împotriva liderilor Hamas, cât și a liderilor israelieni, inclusiv a lui Netanyahu, a ministrului israelian al apărării, Yoav Gallant, și a trei înalți oficiali Hamas, printre care Yahya Sinwar și Mohammed Deif.
„Să fim astăzi clari față de un aspect esențial: dacă nu ne demonstrăm dorința de-a aplica legea în mod egal, dacă aceasta este văzută ca fiind aplicată în mod selectiv, vom crea condițiile pentru prăbușirea ei”, se arată în declarație.
„Făcând acest lucru, vom slăbi legăturile rămase care ne țin uniți, legăturile stabilizatoare dintre toate comunitățile și indivizi, plasa de siguranță la care toate victimele privesc în momente de suferință. Acesta este adevăratul risc cu care ne confruntăm în acest moment.”
Khan, în vârstă de 50 de ani, a fost numit în funcția de procuror al CPI în 2021. În cadrul unui proces de vot secret, britanicul a învins candidații din Irlanda, Spania și Italia și a câștigat în a doua rundă de vot, cu sprijinul a 72 de națiuni – cu 10 mai mult decât cele 62 necesare.
Franţa „susţine CPI” al cărei procuror cere mandate împotriva unor lideri israelieni şi ai Hamas
Franţa „susţine Curtea Penală Internaţională” al cărei procuror a cerut mandate de arestare împotriva unor lideri israelieni.
Studiind dreptul la King’s College din Londra, Khan a manifestat un interes timpuriu pentru justiția internațională și drepturile omului, lucru pe care l-a atribuit parțial trecutului său de voluntar în cadrul comunității musulmane Ahmadiyya, o sectă persecutată a islamului, din care face parte.
Comunitatea și-a mutat sediul în Marea Britanie în anii 1980, după ce guvernul pakistanez a adoptat o lege care le interzicea ahmiților să se numească musulmani și le limita practicile religioase. Khan a declarat că experiența sa cu ei „m-a ajutat să mă orientez către acest domeniu [al drepturilor omului]”.
A fost admis în barou în 1992 și a lucrat la Crown Prosecution Service. În primul său interviu publicat după ce a devenit procurorul CPI, Khan a declarat pentru revista Counsel că faptul că a văzut la televizor ororile războiului din Balcani l-a făcut să aspire la o funcție în cadrul tribunalului penal internațional pentru fosta Iugoslavie, un obiectiv pe care avea să-l atingă.
Pe lista neagră a Rusiei
El nu se afla pe lista inițială de candidați pentru CPI și a fost adăugat parțial la insistențele guvernului kenyan, după ce a fost avocatul apărării vicepreședintelui kenyan, William Ruto, atunci când acesta a fost acuzat de crime împotriva umanității după violențele postelectorale din 2007, care au dus la uciderea a 1.200 de persoane.
Acele acuzații au fost retrase în 2016 de către CPI după ceea ce a fost descris ca fiind o „incidență tulburătoare de interferență în rândul martorilor și de ingerință politică intolerabilă”. Un martor-cheie a fost ucis în decembrie 2014.
Înainte de alegerea în CPI, Khan a abordat acest aspect într-o scrisoare deschisă în care a detaliat cum a făcut tot posibilul pentru a preveni intimidarea, asigurându-se că persoana respectivă a fost plasată sub protecția martorilor și apoi solicitând o anchetă.
Vorbind la momentul numirii lui Khan în funcția de procuror al CPI, Philippe Sands KC, care îl cunoaște pe Khan de când i-a predat dreptul internațional la King’s, a declarat că fostul său student a avut „o carieră extrem de impresionantă ca avocat. Are o experiență uriașă și aduce în această funcție cunoștințe și experiență reale despre ceea ce înseamnă pregătirea, desfășurarea și judecarea unui proces penal internațional”.
Hotărârea lui Khan, în calitate de procuror, de-a urmări presupusele crime de război a făcut ca el să fie pus pe o listă de persoane căutate de Rusia și, mai recent, a fost amenințat de senatorii republicani din Congresul SUA din cauza continuării investigațiilor sale în jurul Gaza.
La rândul său, acest lucru a determinat CPI să emită o declarație prin care a avertizat împotriva încercărilor de-a împiedica, intimida sau influența în funcționarii săi.
