CORESPONDENŢĂ EXTERNĂ Franţa intră în febra alegerilor prezidenţiale. Candidaţii îşi tatonează electoratul
Scena politică începe să se agite în Franţa, cu aproximativ 5 luni înaintea primului tur al alegerilor prezidenţiale. Campania electorală a început „de facto”, dar nu „de iure”, iar candidaţii principalelor partide politice îşi tatonează electoratul prin sondaje, întâlniri şi conferinţe şi chiar lansări de carte, toate folosite pentru testarea alegatorilor.
Ultimele sondaje de opinie îl arată câştigător al primului tur al alegerilor pe actualul preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron, care în luna decembrie va împlini 44 de ani.
Pe poziţia a doua se află o personalitate care nu reprezintă, cel puţin deocamdată, o formaţiune politică şi nici nu şi-a prezentat în mod oficial candidatura pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor, o situaţie cu totul inedită în Franţa. Este vorba despre Éric Zemmour, 63 ani, publicist, comentator, jurnalist. El a ajuns în faţa opiniei publice pentru ideile sale controversate de extremă dreapta.
Pe poziţia a treia se află Marine Le Pen, care reprezintă partidul „Adunarea Naţională”, fostul Front Naţional, şi ea o apărătoare a ideilor de extremă dreapta.
Pe poziţia a patra se află un reprezentant al „Republicanilor”, formaţiune de dreapta care pe 4 decembrie îşi va desemna candidatul pentru alegerile de anul viitor. Şanse au, în ordine, Xavier Bertrand, 56 de ani, preşedintele Regiunii Hautes-de-France, Valérie Pécresse, 54 de ani, preşedinta Regiunii île-de-France, Michel Barnier, 70 de ani, fost negociator în dosarul Brexit.
Cu procenţe mici in ultimele sondaje apar Jean-Luc Mélanchon, de la „Franţa Nesupusă”, extremă stânga şi Anne Hidalgo, primarul Parisului, care va candida din partea socialiştilor, formaţiune care nu şi-a mai regăsit suflul după înfrângerea catastrofală din 2017.
Recent, redactorul şef al celui mai important ziar regional din Franţa, este vorba despre Ouest France, a spus că ziarul său nu va prezenta niciun sondaj electoral şi nici nu va comenta astfel de cercetări de piaţă. El şi-a argumentat decizia spunând că sondajele pot foarte uşor manipula şi că, de fapt, ele mai mult încurcă decât ajută electoratul în a-şi exprima o opţiune electorală.
Mulţi comentatori politici din Franţa spun că toate procentele din sondaje se pot răsturna în funcţie de numărul de alegători prezenţi în faţa urnelor.
Următoarea campanie electorală se va desfăşura sub semnul crizei sanitare, iar viitoarele mitinguri electorale vor depinde foarte mult de situaţia epidemiologică.
