Criza din Ormuz lovește economia globală: petrol scump, zboruri anulate și state rămase fără combustibil
Situația din Orientul Mijlociu devine din ce în ce mai dificilă. Deși Donald Trump susține că americanii continuă să negocieze cu Iranul, progresul este extrem de lent.
Blocada din Strâmtoarea Ormuz face ca prețul petrolului să oscileze între 100 și 120 de dolari pe baril. Rezervele statelor se epuizează rapid, iar în multe cazuri lipsa combustibilului a început să se vadă deja pe aeroporturi și în benzinării.
Experții Royal United Services Institute, cel mai vechi think tank din Marea Britanie, susțin că o parte importantă din vină aparține guvernelor care nu au investit suficient în infrastructură și s-au bazat prea mult pe producția asigurată de statele din Golf.
Criza actuală a lăsat în întuneric, de exemplu, mai multe state insulare din Pacific, care se bazau aproape exclusiv pe motorină pentru producerea energiei electrice. În Filipine, autoritățile au fost nevoite să declare starea de urgență.
Japonia a început, la rândul ei, să consume din rezerve, iar Coreea de Sud a constatat că mai are combustibil pentru cel mult 26 de zile, dacă navele blocate în Ormuz nu reușesc să aducă petrol din Golf.
Nici Europa nu stă mai bine. Mai multe companii aeriene au anulat o parte dintre zboruri din cauza lipsei de kerosen. Potrivit liderilor de la Bruxelles, Uniunea Europeană pierde zilnic 500 de milioane de euro din cauza crizei din Ormuz.
Europa produce aceeași cantitate de kerosen ca acum 10 ani. Consumul a crescut însă, în această perioadă, cu 16%, iar țările europene au ajuns să importe 26% din necesar. Din acest total, 40% este importat din țările din Golf, iar 30% din Statele Unite ale Americii.
Situația nu se poate îmbunătăți rapid. Analiștii din domeniu susțin că este nevoie de cel puțin cinci luni pentru ca transportul de combustibil să revină aproape de nivelul de dinaintea războiului.
Însă creșterea vulnerabilității nu se limitează la energie. Importurile de îngrășăminte anorganice provenite din Golf reprezintă între 15% și 22% din consumul global. Comparativ cu acum un deceniu, este vorba despre o creștere de 8% raportată la oferta totală de îngrășăminte.
Potrivit Institutului Kiel, la nivel global există 50 de produse asigurate în proporție de cel puțin 15% de furnizori din zona Golfului.
Un alt exemplu de domeniu în care statele lumii nu au investit suficient îl reprezintă gazele necesare industriei. Coreea de Sud, de exemplu, depinde de heliul din Qatar. Țara din Golf asigură acum 28-30% din aprovizionarea mondială, față de 10-12% în urmă cu un deceniu.
Coreea de Sud își obține aproape două treimi din necesarul de heliu din Golf. Heliul este o materie primă esențială pentru fabricarea semiconductorilor și a cablurilor cu fibră optică.
O prelungire a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea afecta grav toate aceste domenii și ar scoate la suprafață vulnerabilitățile pe care statele și le-au creat singure prin lipsa investițiilor în sectoare strategice.
