Tot mai mulţi fermieri au început să-şi vândă fermele şi să renunţe la agricultură din cauza secetei din ultimii ani şi a preţurilor mici la cereale. Cumpărătorii sunt marile fonduri de investiţii care controlează suprafeţe tot mai mari de terenuri, dar şi furnizorii de îngrăşăminte, care preiau acţiuni în schimbul datoriilor. Ministrul Agriculturii vrea să-i ajute pe fermieri să continue activitatea cu împrumuturi de la bănci, cu dobândă redusă.
În judeţul Buzău, seceta a redus la jumătate până şi recoltele cele mai rezistente precum cele de sorg, plantă cultivată pe suprafeţe mari în Africa, din care se obţin făină şi furaje pentru animale.
Fermierii care au cultivat sorg pe sute de hectare şi-au pus toate speranţele într-o recoltă bună, în condiţiile în care porumbul a dat producţii tot mai mici în ultimii ani, în lipsa precipitaţiilor. Acum fac calcule şi nu ştiu ce să facă.
Din cauza pământului tare, în judeţul Mehedinţi până şi semănatul grâului de toamnă e în pericol.
În ţară, 45% dintre fermieri au ajuns în imposibilitatea să-şi achite datoriile, conform statisticilor oficiale. Recoltele distruse de secetă, cheltuielile mari de producţie şi preţurile mult mai mici la unele cereale faţă de cele din toamna trecută sunt principalele motive. Aşa că tot mai mulţi dintre producătorii mici şi mijlocii ajung să-şi vândă fermele.
Fermele aflate în dificultate sunt cumpărate mai ales de fondurile de investiţii care controlează suprafeţe tot mai mari.
Ministrul Agriculturii vrea să-i ajute pe fermieri să continue activitatea cu împrumuturi de la bănci cu dobândă redusă.
Analiştii avertizează că odată cu vânzarea fermelor există şi riscul ca tot mai mulţi tineri să evite investiţiile în agricultură.
CUVINTE CHEIE
Articole pe aceeaşi temă
