Turismul este elementul vital al economiei grecești
Turismul este elementul vital al economiei grecești, reprezentând aproximativ 25%. Iar în anumite locuri înseamnă mult mai mult. De pildă, în Santorini, 90% din economie este generată de turism. Numai că a devenit o sabie cu două tăișuri. Cei 15.000 de locuitori ai insulei pot vedea până la două milioane de vizitatori anual. Pancarte plasate în jurul satelor din Santorini le amintesc turiștilor să respecte casele și locurile sfinte.
George Sarelakos, fondatorul și președintele Aegean Rebreath, o organizație care lucrează pentru protejarea mediului marin, a declarat pentru Al Jazeera că numărul mare de vizitatori prezintă, de asemenea, un risc crescut pentru mediu în Santorini, având în vedere în special lipsa apei potabile de la robinet. „Vă puteți imagina toate aceste mii de turiști care sunt pe insule, cumpărând una sau două sticle de apă pe zi. Vorbim despre o cantitate nebună de plastic care ajunge în fundul mării”, a spus el.
Aegean Rebreath a întreprins activități în sprijinul mdiului. De pildă, încurajează iahturi de lux să recicleze la bord și organizează activități de curățare a portului. „Nu voi uita expresia facială a turiștilor când au văzut o tonă de gunoi marin ieșind din port”, a spus Sarelakos. El a punctat: „Credem cu adevărat la Aegean Rebreath nu este viabilă calea pe care se află Santorini și alte insule din Grecia”, a spus Sarelakos.
Cu mulți greci care câștigă doar aproximativ 800 de euro pe lună, costurile au devenit mari și pentru localnici. Și asta ca urmare a tarifelor piperate stabilite pentru turiști. De pildă, În Santorini prețul mediu pentru un hotel este de aproximativ 150 de euro pe noapte.
Paros, un vecin cicladic al Santorini, care are un total de 12.000 de rezidenți permanenți, a înregistrat 560.479 de sosiri de feribot în 2021. În această vară, localnicii au protestat împotriva numărului mare de șezlonguri și umbrele de soare private care preiau întinderi mari de nisip. Iar prețurile pe care le practică sunt foarte mari și nici nu lasă spațiu pentru întinderea unui prosop pe plajă. Unele companii au primit permise de utilizare a plajei, dar rezidenții au subliniat că au început să pună șezlonguri cu mult peste limitele convenite.
Christos Georgousis, un profesor pensionar și rezident permanent în Paros, a spus că locuitorii s-au săturat de ocuparea continuă a nisipului de către șezlonguri scumpe. „Fără reguli, nu putem trăi. Și aceste reguli par a fi încălcate de pirații de pe plajă”, a spus el, adăugând că până acum protestele au avut succes în mare parte. El a zis că au fost făcute arestări și au fost luate măsuri după protestele impulsionate pe un grup de Facebook dedicat „Salvării plajelor din Paros”, format din peste 12.000 de membri.
Paris Tsartas, profesor de dezvoltare turistică la Universitatea Harokopio din Atena, a declarat pentru Al Jazeera că problema supraturismului a fost specifică unui număr de destinații suprasaturate, cum ar fi Santorini și Mykonos, punând probleme în special pentru lucrătorii cheie, cum ar fi medicii care se luptau adesea să găsească un loc în care să stea. „Chiriile sunt foarte mari. Și asta, desigur, este legat de supraturism. Oamenii preferă să-și închirieze casele turiștilor, și nu oamenilor care sunt implicați în toate aceste sectoare foarte vitale”, a spus el.
Tsartas a crede că supraturismul va deveni din ce în ce mai problematic în următorii cinci până la zece ani.
Datele de la MarineTraffic, o platformă de urmărire a navelor, au arătat că Mykonos a găzduit 209 nave de croazieră din iunie până în august anul acesta, o creștere cu 35% față de anul trecut în aceeași perioadă. Iunie a atins apogeul cu 72 de sosiri. Între timp, Santorini a văzut 203 nave, iulie fiind lider cu 74 de sosiri.
Georgios Hatzimanolis, șeful de comunicații globale la Kpler, care deține MarineTraffic, a declarat pentru Al Jazeera că în această vară Mykonos a avut în medie două nave de croazieră pe zi, cu vârfuri de șase. „Aceasta înseamnă că, potențial, 14.000 de pasageri ar putea inunda micuța insulă într-o singură zi”, a spus el, avertizând că „infrastructura deja tensionată” a insulei s-ar putea slăbi sub presiune. „Sporul turismului de croazieră nu este doar o preocupare de mediu, ci amenință să afecteze și reputația de lux a insulei Mykonos”.
Se fac deja eforturi pentru a aborda o parte din potențialele daune ale turismului de masă. La cel mai emblematic punct de reper al țării, Acropole, există planuri de a limita vizitatorii la 20.000 pe zi cu un sistem de bilete cronometrat pentru a combate supraaglomerarea și a proteja situl istoric. „Evident că turismul este de dorit pentru țară, pentru noi toți. Dar trebuie să ne dăm seama cum turismul excesiv nu va dăuna monumentului”, a declarat Lina Mendoni, ministrul culturii din Greciei.
Oficialii au declarat anterior este o „prioritate supremă” combaterea supraturismului. Tsartas a spus că autoritățile și-au sporit eforturile pentru a aborda problema, inclusiv prin campanii care îi încurajează pe oameni să viziteze alte părți ale Greciei și pe tot parcursul anului, mai degrabă decât să meargă în cele mai turistice locuri și în vârful sezonului.
Un articol de Arina Delcea
