De la „Watergate” la „Partygate”: 50 de ani de la apariţia unui sufix asociat scandalurilor
Bob Woodward şi Carl Bernstein
Scandalul „Watergate„, dezvăluit de cotidianul The Washington Post, a dus la demisia preşedintelui Richard Nixon în 1974 şi la adoptarea sufixului „gate” de presa americană şi internaţională.
În anul următor, mita oferită de compania United Brands preşedintelui din Honduras pentru a scădea taxele asociate exporturilor de fructe au făcut obiectul unui scandal cunoscut sub numele de „Bananagate„.
Folosirea acestui sufix a căpătat o amploare tot mai mare odată cu trecerea timpului. În anii 1990, în timpul dublului mandat al preşedintelui democrat Bill Clinton, republicanii au participat la înmulţirea controverselor prin lansarea unor denumiri precum „Troopergate” şi „Travelgate„, după demiterea mai multor persoane însărcinate cu organizarea deplasărilor de presă la Casa Albă.
De atunci, termenul s-a extins dincolo de sfera politică, odată cu „Nipplegate”, după ce un mamelon al cântăreţei Janet Jackson a apărut în direct, fără voia ei, la televiziunea americană în timpul concertului pop organizat în pauza galei Superbowl 2004.
Sufixul a fost asociat apoi şi cu unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri din fotbalul american, „Deflategate” – o practică ce consta în umflarea insuficientă a mingilor pentru ca acestea să fie mai bine lansate în aer -, care a pătat imaginea legendarului sportiv Tom Brady.
Mai popular decât sufixul „Opoli” din italiană
„Gate” s-a dezvoltat de asemenea în lumea întreagă.
Franţa a fost încă din 1973 una dintre primele ţări din lume care au folosit infamul sufix, odată cu „Winegate„, un scandal de fraudă în rândul marilor viticultori, care a zguduit reputaţia renumitelor podgorii din regiunea Bordeaux. „Angolagate”, un scandal provocat de vânzări de arme ilegale către guvernul din Luanda în 1994, a afectat numeroase personalităţi politice franceze.
În 2017, fostul prim-ministru Francois Fillon şi-a văzut candidatura la prezidenţiale compromisă de scandalul unor locuri de muncă fictive în care era implicată soţia lui, Penelope, iar întregul caz a primit numele de „Penelopegate„.
În Italia, „Rubygate„, scandalul sordid provocat de seratele libertine organizate de Silvio Berlusconi la care participau femei tinere, unele dintre ele fiind chiar minore, a depăşit popularitatea de care se bucura sufixul „opoli”, care fusese ales pentru gigantica operaţiune anticorupţie „Tangentopoli” din anii 1990 şi pentru „Calciopoli”, scandalul sportiv din fotbalul profesionist italian.
În 1992, tabloidul britanic The Sun a lansat scandalul „Squidgygate„, inspirat din porecla unui prieten apropiat al prinţesei Diana, publicând conţinutul unor conversaţii purtate la telefon şi care lăsau foarte puţin loc îndoielilor legate de relaţia lor amoroasă.
În ultimele săptămâni, prim-ministrul britanic Boris Johnson a supravieţuit unei moţiuni de cenzură din partea propriului partid, ai cărui membri erau exasperaţi din cauza scandalurilor precum „Partygate„, petreceri bine udate cu alcool şi organizate la Downing Street în timpul perioadelor de lockdown decretate pe durata pandemiei de COVID-19.
De la „Monicagate” la Russiagate
Dar, uneori, expresia rezultată prin adăugarea acestui sufix pur şi simplu nu are succes.
În Statele Unite, scandalul vânzării ilegale de arme către Iran de către administraţia Ronald Reagan pentru a finanţa – la fel de ilegal – revolta opozanţilor guvernului socialist din Nicaragua a fost denumit „Irangate” sau „Contragate„. În cele din urmă, a rămas în istorie cu numele de „scandalul Iran-Contra”.
Bill Clinton a evitat în ultimul moment situaţia în care ar fi putut avea soarta lui Richard Nixon din cauza legăturii lui amoroase cu tânăra stagiară Monica Lewinsky, dar numele lui nu a fost asociat cu un scandal „Monicagate”.
Merrill Perlman, fostă secretară de redacţie la The New York Times, consideră că în acea epocă exista o adevărată aversiune în presă faţă de adăugarea sufixului „gate” la numele oricărui scandal. Şi, a adăugat ea, „limba este volatilă”.
„Termenul ‘Monicagate’ nu se rostogoleşte bine în gură. Din cauza celor trei silabe”, a explicat ea.
Donald Trump a trebuit să facă faţă scandalului „Russiagate„, bazat pe suspiciuni de ingerinţă a Rusiei în alegerile prezidenţiale americane din 2016, apoi scandalului „Ukrainegate„, când a fost acuzat că a şantajat guvernul de la Kiev pentru a obţine informaţii compromiţătoare despre Joe Biden în vederea alegerilor prezidenţiale din 2020.
Însă acele expresii au căzut în uitare, fiind şterse din memoria colectivă de numeroase alte controverse care l-au înconjurat pe miliardarul republican.
Inflaţia de „gate”-uri din presa mondială a diluat de asemenea amploarea scandalului original din politica americană, afirmă Merrill Perlman.
Acest termen „a pierdut deja mult din greutatea lui politică, cum ar fi acea parte despre ruşinea prezidenţială, din cauza ‘Nipplegate’ şi ‘Deflategate'”, a adăugat ea.
Sursa: AFP
CUVINTE CHEIE
Articole pe aceeaşi temă
