Digitalizarea statului român nu este doar o dorință, ci o cerință vitală, bazată pe frustrarea cronică a cetățenilor. Un nou studiu realizat de Edge Institute & AtlasIntel (Sursa: Studiu prezentat la Summit-ul Edge Institute) arată clar pentru ce vor românii, de fapt, reformă: să rezolve lucrurile exclusiv online și, cel mai important, să nu mai fie curieri gratis pentru instituțiile statului.
Cetățeanul a obosit să fie pus să alerge cu dosare sub braț între ANAF, Primărie și Cadastru, doar pentru că instituțiile nu vorbesc între ele. Acest eșec administrativ explică de ce doar circa 10% dintre cetățeni văd digitalizarea instituțiilor ca fiind bună sau foarte bună. În contrast șocant, 65% o consideră proastă și foarte proastă.
Percepția negativă asupra digitalizării statului este în contrast puternic cu aprecierea generală a românilor pentru tehnologie. România este un campion european la calitatea internetului și la adoptarea mobile banking-ului. Acest lucru arată că nu avem o problemă de hardware sau viteză, ci o problemă de voință și software în administrația publică.
Printre beneficiile majore enumerate de cetățeni se numără reducerea birocrației, câștigul de timp și accesul mai rapid la informații.
De cealaltă parte, lipsa digitalizării ne costă scump. Potrivit analizelor Eurostat, România se situează constant la coada clasamentului UE în Indicele DESI (Indicele Economiei și Societății Digitale) pentru servicii publice, în timp ce țări precum Estonia reușesc să digitalizeze peste 99% din serviciile guvernamentale.
Studiul relevă și dezavantajele pe care românii le anticipează. Cea mai mare temere este că reforma îi va afecta pe cei vulnerabili (persoanele în vârstă sau cele fără acces la tehnologie), creând astfel o excludere digitală masivă.
Alte temeri majore sunt legate de pierderea locurilor de muncă și de crearea dependenței de tehnologie. Această temere justifică nevoia ca digitalizarea să fie însoțită de programe de incluziune și alfabetizare digitală.
Soluția nu stă doar în implementarea de softuri noi, ci în integrarea bazelor de date ale instituțiilor. Atâta timp cât instituțiile (Poliția, Primăria, ANAF) nu pot comunica automat între ele, cetățeanul va rămâne acel curier gratuit care duce dosarul de la un ghișeu la altul. Reformarea mentalității administrative este, așadar, mult mai importantă decât achiziționarea de servere noi.
