Directorul SRI, Eduard Hellving, iese pentru prima dată după scandalul publicării draftului legilor privind securitatea națională cu o declarație de presa, vineri, la ora 14.00. Până în acest moment nu a existat o poziție oficială a șefului SRI.
Eduard Hellvig / FOTO: facebook.com/eduardhellvig
Declarații ale directorului SRI, Eduard Hellving:
Ministrul Justiției nu a fost sesizat oficial despre pachetul legilor securității
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a declarat, joi, după ședința de guvern că instituția condusă de el nu a fost sesizată oficial cu privire la un pachet de legi din zona securităţii naţionale. Întrebat despre draftul legilor securității apărute în media, Cătălin Predoiu a spus că nu se poate pronunța decât pe sesizări oficiale ale Ministerului Justiției.
Când ele vor intra în Ministerul Justiției le vom analiza și ne vom pronunța prin aviz, așa cum facem cu toate proiectele de lege. Nu mă pot pronunța decât pe sesizări oficiale ale Ministerului Justiției, a arătat Cătălin Predoiu.
Iohannis: Primul draft nu era destinat publicului
Pe același subiect, președintele Klaus Iohannis a declarat în urmă cu o săptămână că avem legi pe domeniul securității naționale făcute la începutul anilor ’90. Lucrurile trebuie adaptate. Primul draft nu e destinat publicului larg. Cineva, știm cine, a considerat că e bine să le dea pe surse.
Pachetul de modificare a legilor privind siguranța națională, apărut în media, conține mai multe prevederi controversate: obligarea civililor să colaboreze cu serviciile la cererea acestora, anchetarea ofițerilor doar cu acordul șefului de serviciu și de către procurori speciali, scoaterea procurorilor din procedura de acordare a mandatelor de siguranță națională sau posibilitatea ca președintele României să aibă ultimul cuvânt în CSAT, dacă nu există consens asupra unei decizii.
Magistrații amenință cu sesizarea CE și CJUE
Asociaţiile de magistrați au reacționat după apariția acestui draft și au transmis că ar putea sesiza Comisia Europeană și chiar Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul noilor legi ale securității, dacă acestea vor rămâne în forma actuală.
Ce prevede proiectul
Proiect: Puteri sporite pentru serviciile secrete – angajați anchetați de procurori desemnați special, Parlamentul scos din procedura de demitere a directorului. Critici ale organizațiilor neguvernamentale
Angajații SRI ar putea fi anchetați doar de procurori desemnați special, o percheziție într-un sediu al serviciului ar putea fi făcută doar cu încuviințarea președintelui țării, iar Parlamentul este scos din procedura de demitere a directorului serviciului secret.
De asemenea, agenții vor putea solicita sprijin în acțiuni oricărei persoane, iar aceasta va fi obligată să păstreze secretul.
Sunt câteva dintre prevederile din proiectul de lege pentru organizarea SRI, consultat de jurnaliștii de la G4 Media.
Documentul, care ar urma să transforme SRI în Autoritate Națională în domeniul interceptării comunicațiilor, nu a fost făcut public.
Liderii politici evită să facă declarații pe această temă.
“Parlamentul a constituit o comisie specială și nu vom discuta legile siguranței naționale până nu vine întregul pachet la Parlament, cu avizele din guvern”, a declarat Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.
Mai multe organizații neguvernamentale, printre care ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent și Centrul pentru Inovare Publică, au criticat dur proiectul într-o scrisoare intitulată “Republica Militară România”.
Semnatarii cred că, dacă o astfel de lege ar intra în vigoare, ar încălca grosolan drepturile fundamentale.
Reprezentanții societății civile susțin că acest proiect de lege a fost precedat de mai multe acte normative care au încercat să crească gradual puterile structurilor de forță. Ar intra aici Codul Comunicațiilor, filtrarea investițiilor străine din țări din spațiului extracomunitar și proiectul de cloud guvernamental.
