Corpurile femeilor şi fetelor au devenit un „câmp de luptă”, din cauza rasismului, sexismului sau politizării, ceea ce pune în pericol 30 de ani de progrese în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive, şi-a exprimat ONU regretul miercuri, potrivit AFP.
O scădere cu 34% a ratei mortalităţii materne între 2000 şi 2020 şi o scădere de aproape 20% a ratei sarcinilor nedorite de la începutul anilor 1990 sunt două dintre progresele semnificative în privinţa drepturilor sexuale şi reproductive, însă acestea încetinesc sau stagnează, conform unui raport al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), scrie Agerpres.
Acum treizeci de ani, la o conferinţă de la Cairo, 179 de ţări s-au angajat să pună sănătatea reproductivă în centrul dezvoltării durabile, „deschizând calea pentru decenii de progres”, spune Natalia Kanem, directoare executivă a UNFPA, în acest raport privind starea populaţiei în lume.
De atunci, numărul femeilor care utilizează contraceptive s-a dublat, iar astăzi cel puţin 162 de ţări au adoptat legi împotriva violenţei domestice.
Dar milioane de femei şi fete au fost private de aceste progrese din considerente legate de identitatea sau originea lor, UNFPA subliniind rolul jucat de „rasism, sexism şi alte forme de discriminare”.
Pe lângă chestiunea „drepturilor omului”, „o parte a problemei actuale este, de asemenea, dorinţa de a politiza corpurile femeilor şi de a le transforma într-un câmp de luptă”, de exemplu în probleme legate de fertilitate şi avort, a declarat Natalia Kanem într-o conferinţă de presă.
Pe scurt, s-a plâns ea, „reproducerea umană este politizată”.
Evaluarea sa este amară: „Progresul încetineşte şi, în multe privinţe, este chiar complet blocat” şi ar putea fi chiar inversat.
Conform raportului, nu a existat nicio reducere a mortalităţii materne din 2016 şi, într-un număr alarmant de ţări, ratele sunt în creştere, în timp ce violenţa bazată pe gen rămâne larg răspândită.
În plus, aproape jumătate dintre femei sunt încă în imposibilitatea de a lua decizii cu privire la propriul corp sau de a-şi exercita drepturile în materie de sănătate sexuală şi reproductivă.
Întrebată despre problema dreptului la avort, care se află în centrul campaniei electorale din acest an din Statele Unite, Natalia Kanem a subliniat că ONU nu ia o poziţie cu privire la politicile de stat.
Dar este clar pentru ea că „avorturile practicate în condiţii necorespunzătoare sunt o cauză majoră a nivelurilor ridicate de decese materne din lume”.
„Eforturile de a proteja viaţa şi bunăstarea femeilor şi fetelor nu ar trebui să fie supuse presiunii politice sau oprite în funcţie de guvernul dintr-un anumit moment”, a spus ea.
O altă preocupare împărtăşită de ea este legată de mutilarea genitală feminină, care a crescut cu 15% din 2016 la nivel mondial. Cel mai recent exemplu este Gambia, unde Adunarea Naţională a început în martie examinarea unei legi care ridică interdicţia.
Raportul arată, de asemenea, că inegalităţile din cadrul societăţilor şi al sistemelor de sănătate se adâncesc: femeile şi fetele sărace, care aparţin grupurilor minoritare etnice şi indigene, cu dizabilităţi, prinse în conflicte sau care aparţin comunităţii LGBT+ se confruntă cu riscuri crescute în privinţa sănătăţii sexuale şi reproductive.
De exemplu, o femeie africană care suferă de complicaţii în timpul sarcinii sau naşterii are un risc de aproximativ 130 de ori mai mare să moară decât o femeie europeană sau nord-americană.
Zonele de inegalitate persistă în ţări sau regiuni.
Pe continentul american, femeile afro-americane riscă mai mult să moară la naştere decât femeile albe, iar în Statele Unite au o rată a mortalităţii materne de trei ori mai mare decât media naţională.
Şi în Madagascar, cele mai bogate femei au de cinci ori mai multe şanse decât cele mai sărace femei să primească asistenţă de la personal calificat în timpul naşterii.
