După ce au fost audiați la sediul DNA timp de mai bine de 15 ore, generalii în rezervă Dumitru Dumbravă și Florian Codlea au fost puși sub control judiciar pe cauțiune de 500.000 de lei. Aceeași măsură a fost luată și față de avocatul Doru Trăilă. Cei trei sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani.
Fostul șef al SRI, Florian Coldea a ieșit din sediul DNA după ora 03:10 noaptea. Acesta a plecat grăbit și a refuzat să ofere orice declarație presei. Coldea a fost pus sub control judiciar pe cauțiune de 500.000 de lei, având un termen de 7 zile pentru plata sumei.
Fostul șef al SRI Florian Coldea și fostul general SRI Dumitru Dumbravă, au fost chemați la DNA, joi, într-un dosar de trafic de influență. Aceștia au ieșit după mai bine de 15 ore de audieri.
Dosarul este instrumentat de procurorul Mihaela Iorga Moraru, șefa Secției I a DNA de combatere a corupției. Coldea, Dumbravă și Trăilă sunt acuzați de trafic de influență legat de cazul omului de afaceri Cătălin Hideg, condamnat în primă instanță într-un dosar al Parchetului European pentru fraude legate de achiziții în pandemie. Mai precis, casa de avocatură a lui Doru Trăilă, pentru care oferă servicii de consultanță firmele lui Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, a încheiat un contract de 600.000 de euro cu Hideg pentru reprezentarea în instanță. Din acești 600.000 de euro, Hideg a plătit efectiv 100.000 de euro către Florian Coldea.
Procurorii DNA susțin că avocatul Trăilă și consultanții Coldea și Dumbravă i-ar fi promis lui Hideg că în schimbul banilor îl ajută să obțină o condamnare cu suspendare și să îi fie ridicat controlul judiciar. Hideg a fost condamnat însă la patru ani cu executare în primă instanță și apoi a făcut denunț la DNA.
Faptele pentru care a fost condamnat sunt: folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecinţe deosebit de grave şi pentru infracțiunea de spălare a banilor.
Omul de afaceri Cătălin Hideg a devenit cunoscut opiniei publice în pandemie, după un contract controversat care a presupus achiziția, de către statul român, a 1,7 milioane de măști care ar fi fost achiziționate la prețuri considerate supraevaluate. În 2022, DNA a deschis un dosar penal în legătură cu această achiziție care a fost parafată de o firmă cu obiect de activitate distribuție de băuturi alcoolice și mâncare. După declanșarea anchetelor împotriva sa, Cătălin Hideg s-a mutat în Abu Dhabi.
Tot joi a venit la sediul DNA și Dan Tocaci, om de afaceri din anturajul celor trei și membru provizoriu în Consiliul de Administrație al companiei de salubritate Romprest.
Florian Coldea a fost 12 ani la conducerea operativă a SRI
În ianuarie 2017, Florian Coldea a demisionat din funcția de prim-adjunct al directorului de atunci al SRI Eduard Hellvig, fiind trecut în rezervă după aproape 12 ani la conducerea operativă a serviciului. În cei 12 ani, Coldea a fost protagonistul unor momente controversate, dar și al implicării SRI în lupta anticorupție, alături de DNA.
Coldea a fost numit prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații în 1 august 2005, iar în perioada iulie – octombrie 2006 a fost director interimar al SRI, după demisia lui Radu Timofte (cauzată de fuga lui Omar Hayssam) și până la numirea lui George Maior ca director. Coldea a fost remarcat de Traian Băsescu în timpul crizei ziariștilor răpiți în Irak, prestația sa în celulă de criză propulsându-l la vârful SRI. Anterior, el a condus direcția antiteroristă din serviciu.
După numirea la șefia operativă a SRI, Coldea s-a remarcat prin implicarea instituției într-o cooperare sporită cu serviciile secrete aliate din NATO, mai cu seamă cu serviciile americane de informații. Tot în mandatul sau de șef operativ, SRI s-a implicat masiv în lupta anti-corupție, prin cooperarea cu DNA.
Coldea a mai fost suspendat în 2007, în urma unei sesizări a lui Mircea Geoană (la acel moment președinte PSD). Geoană a prezentat două notițe atribuite lui Coldea pe care erau trecute numele unor judecători de la Curtea Constituțională, chiar în perioada primei suspendări a lui Băsescu. Geoană l-a acuzat pe Băsescu de implicarea SRI și SIE în obținerea de informații compromițătoare despre judecătorii din Curtea Constituțională. După o anchetă internă, SRI a decis păstrarea lui Coldea în funcție, anunțând că acesta nu se face vinovat de încălcarea legii.
După 2012, anul celei de-a două suspendări eșuate a lui Traian Băsescu, Coldea a început să fie tot mai des ținta atacurilor campaniilor de presă duse de politicieni și lideri de opinie care îl acuzau de implicarea SRI în jocuri politice. Amploarea luată de lupta anticorupție a dus la apariția expresiei „binomul DNA – SRI”, o serie de politicieni cu dosare penale acuzându-l pe Coldea de implicare ilegală în dosare.
Până la dezvăluirile lui Sebastian Ghiță, cel mai virulent atac la adresa lui Coldea a fost lansat de Elena Udrea, în ianuarie 2015.
Imediat după alegerile parlamentare din decembrie 2016, și Sebastian Ghiță a lansat o serie de acuzații împotriva lui Coldea, prin intermediul unor înregistrări video difuzate de RTV în timp ce Ghiță era dat în urmărire generală. Ghiță l-a acuzat pe Coldea că ar fi fost în vacanțe plătite de el în Seychelles, în Italia și la Disneyland Paris, dar și la întâlniri la vila sa de la Cheia.
Generalul Dumbravă a fost acuzat că ar fi controlat o rețea de judecători, cărora le impunea luarea unor hotărâri în procesele judecate
El este acuzat și că și-ar fi construit o rețea similară în rândul ziariștilor, pe care îi alimenta cu informații privilegiate din dosare.
De altfel, acuzele publice aduse lui Dumitru Dumbravă au făcut obiectul audierii sale în Comisia parlamentară de control al SRI, care în noiembrie 2017 i-a cerut demisia din funcția pe care o ocupa atunci – cea de secretar general al Serviciului. La audierea din comisia parlamentară, generalul a spus, potrivit lui Claudiu Manda, șeful acestei comisii, că atunci când a vorbit despre „câmpul tactic” nu s-a referit la influențarea justiției, ci mai degrabă la faptul ca inculpații ar putea să influențeze actul de justiție și că „în acest sens era un atribut și o implicare a SRI”.
