Eforturi pentru păstrarea soiurilor românești de legume, în „mica arcă a lui Noe” de la Buzău
I se spune „mica arcă a lui Noe” și este împlinirea unui vis de o viață. Un cercetător din Buzău a adunat peste 20 de mii de soiuri de legume din care să se hrănească poporul român, indiferent de schimbările climatice ori politice, de războaie, cutremure sau alte catastrofe. Banca de resurse genetice vegetale de la Buzău a devenit realitate în urmă cu 4 ani.
În laboratorul Băncii de resurse genetice din Buzău, semințele ultimelor legume recoltate din solarii și sere așteaptă să fie cântărite, puse în pungi, etichetate și să intre la sertar. Nu orice sămânță are locul asigurat în banca de gene.
Este doar primul pas în examinarea detaliată pe care cercetătorii Băncii o fac unei semințe de orice fel ar fi ea.
Pasul următor în păstrarea celor mai bune semințe este conservarea lor.
Sunt standarde internaționale impuse de FAO – entitatea care supraveghează conservarea semințelor. Iar banca din Buzău este obligata să le respecte. Tot ce se întâmpla într-o astfel de incintă de conservare poate fi controlat de pe telefon.
Multe din semințele unor soiuri vechi au fost adunate de cercetătorul buzoian de pe tot globul, de la români care au emigrat ori au fost deportați. Este cazul salatei siberiene care este, de fapt, salata româneasca. Un soi vechi pe care un cunoscut al cercetătorului a adus-o când părinții deportați în Siberia au luat-o cu ei și la revenire în țară au adus-o înapoi.
