Elevii români și nivelul lor de alfabetizare digitală. Profesorii susţin ca astfel de noţiuni să le fie predate încă din primele zile de şcoală
Nivelul de alfabetizare digitală a elevilor din România e în strânsă legătură cu ceea ce văd în familie, cu dispozitivele la care au acces, dar şi cu timpul pe care îl petrec online. Sunt rezultatele celui mai recent studiu realizat de platforma educaţională BRIO. Profesorii susţin că, pentru a atinge un nivel ridicat de cunoştinte digitale, e nevoie ca astfel de noţiuni să le fie predate elevilor încă din primele zile de şcoală.
Studiu a scos la iveală faptul că fetele au abilităţi mai bune în raport cu băieţii, că nivelul alfabetizării digitale depinde de mediul din care provine copilul, dacă deţine sau nu un dispozitiv propriu, câte device-uri există în locuinţă, dar şi de timpul petrecut pe dispozitiv.
Dragoș Iliescu, fondator platformă educaţională: Ăsta e un lucru care ne şochează fiindcă transmite un semnal. Încerc să fiu foarte grijuliu cu felul în care îl transmit. Cu cât stăm mai mult pe device, pe tabletă, computer sau orice altceva, cu atât este mai bun. Rezultatul este cu siguranţă valid, dar mesajul pe care îl transmit nu este acela cu ‘gata liber pentru copii să stea cât vor şi cum vor’.
Iar atitudinea contează şi mai mult. În proporţie de peste 21% nivelul alfabetizării digitale provine din atitudinea pozitivă a elevilor faţă de tehnologie. Importante sunt şi nivelul de alfabetizare digitală a părinţilor, dar şi complexitatea dispozitivelor.
Dragoș Iliescu, fondator platformă educaţională: Tableta e mai bună decât telefonul şi computerul, laptopul este mai bun decât tableta. Acei copii care au ca device principal şi preferat computerul sau laptopul, dar nu deviceuri mobile, acei copii au, de regulă, literaţie digitală mai mare. Contează cât de mult stau pe deviceuri, dar contează dacă e quality time. Dacă stau opt ore pe zi şi se joacă nu o să dobândească teribil de multe competenţe.
Şi psihologii susţin că ce e mult nu e neapărat rău, dacă e bine folosit.
Mugur Ciumăgeanu, psiholog: Observaţiile de cabinet arată că mulţi dintre cei care vin cu probleme, adicţie de tehnologie sau consum problematic de tehnologie de fapt sunt rezultatul nu a relaţiilor cu tehnologia, ci de multe ori a unor relaţii problematice sau dificile cu familia sau cu societatea din care provin.
Unii profesori propun ca educaţia digitală să devină materie din prima zi de şcoală. Ceea ce se face acum este insuficient.
Viorel Dorobanțu, directorul Şcolii Gimnaziale nr. 1 din Curcani, judeţul Călăraşi: Evident că într-o clasă, chiar şi de primar, chiar şi de gimnaziu nivelul de alfabetizare digitală a elevilor este mai mare decât nivelul de alfabetizare al profesorilor. Şi nu neapărat din rea voinţă a profesorilor, ci evident din decalaje pe care deocamdată nu putem să le acoperim.
Negulescu Balaci, director executiv UiPath Foundation: Orele de TIC nu se ţin pe bune. Şi atunci cred că trebuie să ne uităm pe de-o parte cum aducem competenţele digitale din cadrul european în TIC, cum ne asigurăm că această materie se întâmplă în realitate, nu e doar pe hârtie, şi cum actualizăm curricula în mod constant.
Franţa a anunţat recent o strategie pentru alfabetizarea digitală a elevilor şi profesorilor. Elevilor le vor fi testate competenţele digitale de mai multe ori în timpul anilor de studiu, iar la bacalaureat se vor da noţiuni de securitate cibernetică.
