#EUSUNTROMANIA. SMURD Moldova, proiect strategic susținut de România și UE
Proiectul Naţional Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare SMURD a fost lansat în Republica Moldova, în 2014, când guvernele de la Bucureşti şi Chişinău au semnat Acordul comun privind ajutorul reciproc pentru intervenţiile transfrontaliere în caz de urgenţe medicale.
„Au fost achiziţionate în cadrul proiectului SMURD 1 şapte autospeciale, specifice misiunii SMURD, iar contribuţia statului român a fost una esenţială”, a precizat Dorin Matvei, coordonator de proiect, SMURD Moldova.
Li se mai spune – „băieţii în roşu” – pentru că aşa au fost botezaţi la început de toţi cei care îi vedeau în misiune.
Angajaţii SMURD poartă cu ei poveşti emoţionante. Alina Vicol este asistentă medicală şi face parte din proiect din anul 2016. Povesteşte că, pe teren, sunt într-o cursă contra-cronometru şi fiecare secundă contează. Sunt oameni şi nu sunt de fier, iar fiecare caz are o istorie. Alina mărturiseşte că îşi aminteşte cu precizie prima să misiune.
„Am fost la un accident rutier unde toţi plecau la o nuntă. Acolo au decedat părinţii miresei. Era haos, rudele plângeau”, și-a amintit Alina Vicol, asistentă medicală SMURD, subofiţer superior IGSU.
Nu a contabilizat numărul misiunilor la care a participat, dar recunoaşte că recunoştinţa celor salvaţi e tot ceea ce contează. Alina Vicol mărturiseşte că povara emoţională din timpul misiunilor de intervenţii o lasă în „rucsacul” echipajului.
„Trebuie să fii puternic, cu caracter, concret, direct, ce vrei să faci, ce trebuie să spui. Să laşi emoţiile, pe urmă poate conştientizezi cât era de straşnic, dar eu am acţionat, a mărturisit Alina Vicol, asistentă medicală SMURD, subofiţer superior IGSU.
Investiţia statului român nu a constat doar în parteneriatul propriu-zis. Au fost organizate sesiuni de instruire a pompierilor şi salvatorilor pentru a obţine calificativul de paramedic, precum şi alte proiecte comune de dezvoltare.
„Noi colaborăm foarte intens şi strâns cu colegii din România, facem schimb de informaţii în pregătirea paramedicilor„, a precizat Dumitru Carasic, şef Secţie SMURD.
În 2019, a fost lansat proiectul transfrontalier SMURD 2, finanţat de Uniunea Europeană, cu un buget de peste 10 milioane euro. Acesta prevede reconstrucţia şi operaţionalizarea a două puncte de operare SMURD în localitățile Ungheni și Cantemir, precum şi construcţia a patru platforme autorizate de aterizare – decolare pentru elicopterele SMURD, în apropierea a 4 spitale, la Chișinău, Bălți, dar și Cahul. De asemenea, în cadrul proiectului SMURD 2, au fost deja livrate 10 autospeciale, urmând să mai ajungă încă 4.
„Spuneam noi, deseori, că, chiar dacă există o graniţă între hotarele Republicii Moldova şi a României, vedeţi că proiectul SMURD – 2 le-a şters de pe hartă deoarece intervenţiile sunt transfrontaliere”, a spus Dorin Matvei, coordonator de proiect, SMURD Moldova.
În această toamnă, 42 de medici și paramedici, dintre care 17 angajați SMURD, au plecat într-o misiune umanitară la Spitalul Modular din Leţcani, de lângă Iaşi. Plecaţi în misiune, specialiştii basarabeni au spus că este un gest de recunoştinţă pentru ajutorul oferit de România în toată perioada pandemiei.
„Am efectuat transportările pacienţilor în stare gravă. Pentru mine, să vă spun cinstit, a contat foarte mult întrucât medicii din România ne-au acordat acelaşi ajutor reciproc”, a subliniat Alexandru Valah, paramedic SMURD.
Curaj, empatie şi intervenţii la limită. Eroii echipajului SMURD au ştiut dintotdeauna să intervină prompt, chiar dacă asta înseamnă să-şi pună viaţa în pericol. Data de 2 iunie 2016 e marcată cu doliu în calendar. Se fac 5 ani de la tragedia din localitatea Haragâş, când patru salvatori de la SMURD Iaşi au murit într-o misiune umanitară în Republica Moldova. Elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. În memoria eroilor căzuţi în Haragâş a fost construit un complex memorial, chiar la locul accidentului.
”Jertfa lor nu a fost în zadar. Dacă noi ne-am fi oprit, înseamna că lucrurile în care ei au crezut, pentru care ei s-au jertfit aici, pe pământ, au fost în zadar. Şi atunci noi trebuia să fim curajoşi, şi puternici şi să le arătăm lor şi familiilor lor că SMURD Iaşi merge mai departe”, a spus prof. univ. Diana Cimpoieșu , şef SMURD Iaşi.
”A durat cred că un an de zile până când am reuşit să ne remontăm şi să avem puterea, nu neapărat curajul, dar dorinţa de a urca din nou în elicopter. Însă am realizat că e ceea ce ne place să facem şi atunci e calea pe care ar trebui s-o urmăm”, a precizat Paul Nedelea, medic, SMURD Iaşi.
„A însemnat o ruptură emoţională, stres şi jale pentru că îi cunoaşteam pe acei colegi şi cu care am făcut primii paşi în implimentarea proiectului„, îți amintește Dorin Matvei, coordonator de proiect, SMURD Moldova.
Echipajele SMURD sunt formate acum din 142 angajaţi IGSU. Eroii în costume roşii au oferit sprijin Republicii Moldova în misiunile complexe de acordare a primului ajutor medical calificat, efectuând până acum 13.353 de intervenţii terestre pe teritoriul Republicii Moldova, 115 de intervenţii aero-medicale şi 45 de intervenţii transfrontaliere.
CUVINTE CHEIE
Articole pe aceeaşi temă
