Prizonierii ucraineni sunt în mod deliberat privaţi de asistenţă medicală în închisorile din Rusia, iar unii medici au luat parte la acte de tortură într-unul din penitenciare, dezvăluie luni o comisie de anchetă a Consiliului ONU pentru drepturile omului, potrivit AFP.
Comisia, creată pentru a ancheta asupra încălcărilor drepturilor omului în Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, a concluzionat deja că forţele de ocupaţie ruse utilizează „în mod sistematic” tortura.
Însă în raportul său oral în faţa Consiliului în această luni, comisia subliniază că aria geografică extinsă şi similitudinea metodelor utilizate „demonstrează că tortura a fost folosită ca practică curentă şi acceptabilă de către autorităţile ruse, cu un sentiment de impunitate”.
Dincolo însă de tortura sistematică şi violurile din lagărele de prizonieri sau violurile asupra femeilor din oraşele şi satele ocupate de trupele ruse, Comisia notează „absenţa oricărui ajutor medical adecvat pentru cei care aveau nevoie disperată de el” în numeroase centre de detenţie controlate de către autorităţile ruse.
„Într-unul dintre aceste centre, medicii închisorii au participat chiar la şedinţe de tortură”, subliniază preşedintele comisiei, Erik Mose, în raportul său oral în faţa Consiliului.
Cu titlu de exemplu, Mose evocă mărturiile unor foşti prizonieri ucraineni în închisoarea Olenivka, din estul Ucrainei.
La 29 iulie 2022, o explozie în centrul de detenţie Olenivka a provocat moartea mai multor prizonieri ucraineni.
Ruşii au acuzat forţele ucrainene de bombardarea închisorii. Kievul, aliaţii săi occidentali şi mulţi analişti cred însă că în spatele exploziei au fost ruşii.
Potrivit martorilor, „nu a fost acordată nicio asistenţă medicală imediată multor zeci de persoane care au suferit răni ce le-au pus viaţa în pericol”, a declarat Mose.
Doar medici militari dintre prizonieri au încercat să acorde ajutor răniţilor, subliniază raportul.
„Ei au văzut multe persoane murind în acea noapte, în timp ce responsabilii coloniei Olenivka stăteau şi priveau”, a acuzat şeful comisiei ONU.
Sechelele fizice şi psihologice sunt profunde, iar nevoile în materie de sănătate mintală sunt enorme, conform mărturiilor colectate de Comisie.
„Eram bântuit de teama de a fi încarcerat din nou. Sunt acasă din punct de vedere fizic, dar încă mă simt încarcerat mental de trauma provocată de ruşi”, spune unul dintre aceşti foşti prizonieri torturaţi.
Numeroase victime au exprimat „nevoia vitală de a se face dreptate”, iar preşedintele Comisiei a insistat asupra continuării strângerii de dovezi.
sursa Agerpres
