EXCLUSIV Rachetele antigrindină sunt în continuare motiv de scandal în Vrancea. Un punct de lansare a fost atacat de mai mulți fermieri cu bolovani și lemne, iar mașinile angajaților au fost avariate. Cei violenți sunt acum cercetați penal pentru distrugere. Nemulțumiri sunt în multe județe: agricultorii contestă sistemul antigrindină pentru dispersarea norilor periculoși. Susțin că, de fapt, alungă ploaia și favorizează seceta care le pârjolește recoltele.
Pe durata codului galben de ploi, vijelii și grindină, autoritățile din Vrancea au folosit sistemul antigrindină. Din mai multe puncte au lansat rachete care să „spargă” norii.
La Bordeasca Veche erau pregătite trei rachete. A fost folosită doar una, pentru că mai mulți fermieri nemulțumiți au atacat punctul de lucru, după ce au auzit sunetul produs de lansarea rachetei.
Protestatarii au avariat și mașinile angajaților, parcate de-a lungul gardului.
Comisar-șef Paula Enache, IPJ Vrancea: Persoane necunoscute ar fi avariat 2 autoturisme aflate în zonă, cauzând un prejudiciu de 1000 lei.
Teofil Dascălu, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Vrancea: Cred că această situație este oarecum exagerată. Noi, ca organizație, am încurajat să nu protesteze într-un mod violent, ci doar pașnic.
Specialiștii au explicat din nou că rachetele țintesc zone dincolo de punctul de tragere.
Ionuţ Lazăr, director, Centrul de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea: Rachetele nu zboară deasupra puncului de lansare, ci zboară la o distanță de 8-10 km pe direcția de lansare. Deci efectul nu este deasupra punctului sau în apropierea punctului. Drept urmare, în Vulturu au căzut cantități însemnate de precipitații, în Bordeasca nu.
De câțiva ani, fermierii din Vrancea, dar și din alte patru județe, sunt împotriva rachetelor antigrindină și susțin că acestea ar fi provocat seceta pedologică în zonă. Mai spun că autoritățile ar trebui să utilizeze rachetele doar în situații excepționale, de avertizare cod roșu.
Antonia Ioniţă, corespondent TVR: În urma discuției din luna martie a existat un dialog între fermierii vrânceni și ministrul Agriculturii și șeful Autorității de administrare a sistemului național antigrindină. S-a finalizat cu un acord verbal în care tragerile să fie monitorizate în județele Buzău, Prahova, Vrancea, Vaslui și Iași și să fie monitorizate strict și executate cu ordinul ministrului. Această discuție nu s-a materializat printr-un ordin care să modifice normele de aplicare ale legii după care funcționează Sistemul Național Antigrindină.
În urmă cu o lună, agricultorii din Vrancea au cerut un studiu de impact care să arate dacă rachetele influențează sau nu cantitatea de precipitații și dacă produc sau nu secetă.
În Prahova, sistmul antigridină nu face față de fiecare dată. În prima zi de Paște, grindina a distrus grădini, culturi agricole și livezi, în Vâlcăneşti, chiar dacă a fost țintit norul din mai multe puncte.
Vasile Enache, director, Cercetare-Dezvoltare, Electromecanica Ploieşti: S-a format o celulă pe la Slănic, a tot crescut, s-au început lansările după ce am primit aprobare de la aviație și au fost lansate 26 de rachete.
Gheorghe Caunei, preşedinte, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină: Nu lansăm în orice celulă. Avem situații concrete. S-a constatat că acolo unde am lansat nu a căzut grindină, precipitațiile au fost cu 15-20 la sută mai mari. Ceea ce facem, facem bine, nu facem rău, nu aducem secetă, nu aducem potop.
De când au apărut nemulțumirile fermierilor, autoritățile și specialiștii au explicat că seceta nu are legătură cu sistemul antigrindină. Sistemul însă trebuie folosit cu moderație.
